Sezon bogat la inaugurari: premierul a inaugurat sediul somptuos al Autoritatii Aeronautice Civile, situat in Baneasa, de unde sefii pot urmari in liniste darele avioanelor pe cer, iar presedintele si-a inaugurat avionul prezidential, proaspat modernizat, printr-o cursa pana in Azerbaidjan. In aer, stam bine. Si precum in cer, asa si pe pamant, PSD isi completeaza flotila cu noi zburatoare din opozitie. Ultima achizitie este seful filialei sectorului 2 din Capitala, dl Ioan Mircea Radu, care a migrat la PSD cu jumatate din organizatie fiindca -il toca- dna Anca Boagiu si pentru ca in PD -toti ridica mana ca pe vremuri. Le e frica de Basescu!-. In PSD va ridica mai mult, fara indoiala, mai ales ca lucreaza la RADET. Adevarul e insa ca in PD nu moare toata lumea de frica dlui Basescu: de cum a plecat acesta in Canada, cativa curajosi au descoperit ca nu le plac nici politica anti-PSD a acestuia, nici apropierea de PNL si cu atat mai putin ideea de a sta in opozitie inca un mandat. Cel mai viteaz s-a dovedit dl Sassu, dornic sa rezolve impasul creat de faptul ca in ultimul sondaj PD are audienta la oamenii instariti, si nu la saraci, cum i-ar sta bine unui partid social-democrat. Grija dlui Sassu pentru saraci e la fel de induiosatoare ca increderea saracilor in partidele de stanga. Dupa o convietuire atat de indelungata, obisnuinta ii face sa nici nu mai observe ca partidele de stanga le-au creat saracia. Dar si saracii creeaza, in felul lor, bogatie. Conferinta Nationala a CNSRL–Fratia- a dovedit-o din plin. Reprezentantii clasei muncitoare au sosit cu limuzine, impodobiti cu celulare, bratari de aur (in loc de meserie) si costume de firma, iar liderul Marius Petcu avea si un secretar care-i cara servieta, intrucat functia nu-i mai permite sa-si faca asemenea servicii pe gratis. La Conferinta CNSAS, Fratia cu guvernul a fost evidenta: premierul Nastase si cativa ministri au venit sa-si salute partenerii de protocol, de la care au obtinut pana acum doi ministri, cinci parlamentari si multa pace sociala. E drept ca dl Petcu a indraznit sa murmure ca nu le este usor sa respecte acordul de pace cu guvernul si ca e timpul -sa ne fie si noua bine-. Se rezolva: mai capata cateva functii. Premierul a ascultat aceste palide revendicari fara sa fie prea impresionat. El insusi, a marturisit, se afla -intre ciocan si nicovala- iar -guvernul e in situatia delicata de a trebui sa asigure si cresterea economica, si cresterea nivelului de trai-. Ce-o fi asa de delicat aici? Asta e situatia oricarui guvern. Si pe urma, intre cele doua cresteri nu e nici o contradictie: cresterea economica determina de la sine cresterea nivelului de trai, daca e vorba de o relatie sanatoasa. Din pacate, nu e asa, iar premierul a recunoscut-o: -faptul ca nu am luat inca masuri radicale pentru restructurarea intreprinderilor de stat reprezinta, practic, o forma de sprijin social cu un cost pe care il platim insa cu totii-. Dupa o asemenea declaratie, dl Nastase are nevoie de un avocat bun. Asadar, acesta e adevarul gol-golut. N-am restructurat economia, pastram intreprinderile cu pierderi iar cresterea economica se pierde in gaurile negre, mentinand nivelul de trai scazut. Ce sprijinim astfel? Sprijinim saracia, la infinit, cu costuri din ce in ce mai mari sau imbogatirea celor care vlaguiesc intreprinderile de stat prin firme-capusa? Asa ca nu suntem doar intre ciocan si nicovala, ci si intre secera si ciocan.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane