A inceput o noua sesiune parlamentara iar alesii s-au intors la elegantele lor locuri de munca unde au gasit cateva atentii: la deputati a aparut o expozitie de fotografii cu presedintii Camerei – un pretext, desigur, pentru ca dl Nastase sa-si marcheze traseul politic cu propria-i poza – iar Senatul fu incoronat cu flori. Prioritatile legislative au cedat locul scurtelor bucurii ale revederii iar dl Hrebenciuc a transat problema: -pai, prioritatile PSD sunt prioritatile tarii-. Limpede. Prioritatile PSD au fost, inainte de toate, reasigurarea majoritatii parlamentare printr-un -un dialog al surzilor- cu UDMR pe tema modificarii Constitutiei si un monolog al acelorasi, cu PUR, care acuza coruptia unor filiale ale puterii. -Nu credem ca PUR poate sa dea lectii publice PSD-ului-, a zis dl Gusa sfatuindu-l pe dl Dan Voiculescu -sa-si controleze mai bine colegii din teritoriu-. Baronii din UDMR si PUR nu vor exagera insa cu accesele de independenta stiind ca altfel se trezesc in clasa de mijloc pentru care militeaza atat de convins dl Dan Voiculescu – si de care propria avere il tine atat de departe. De acest lucru s-a convins deputatul Petre Naidin, care risca sa pice din PSD chiar de la inceputul -seziunii- (cum ii zice dl Vacaroiu) intrucat si-a permis sa le interpeleze pe dnele ministru Andronescu si Stanoiu cu -coana Cati- si -coana Rodico-. Avertizat, dl Naidin a anuntat ca se pregateste sa-si declare independenta si a promis ca-si va relata necazurile intr-o carte de memorii intitulate -Am fost un prost- – titlu ce se inscrie intr-o serie ilustrata cu succes de alte formulari orale celebre: -am fost un dobitoc- (Tudor Postelnicu), -sunt un porc- (Adrian Paunescu) si -sunt un Hagi al economiei- (N. Vacaroiu). E greu de anticipat cum si-ar intitula dl Nastase memoriile – dar, pentru moment, exprimarile sale se vand ca painea calda dupa ce initiativele au grija sa lase populatia cu gura cascata. In sertarele premierului se afla deja Ordonanta de urgenta care exprima lupta de clasa impotriva microcentralelor de apartament – vazute ca dusmanul incalzirii centrale si sabotorul Regiilor nationale. Ordonanta nu indrazneste sa spuna direct aceste lucruri dar le sugereaza prin reglementari. Instalarea unei centrale individuale devine astfel o cursa cu obstacole pentru care iti trebuie timp si bani – de cel putin trei ori mai mult decat l-a costat pe dl Nastase cand si-a instalat-o. Ordonanta interzice, de pilda, instalarea centralelor in timpul iernii. Scoatem prin urmare din calendar cel putin trei luni de activitate. De ce? De-aia. Ce atatea intrebari! Pe urma, spargatorul de Regii trebuie sa -preavizeze- cu 3-6 luni inainte asupra intentiilor sale de debransare si sa primeasca aprobare. De ce? Fiindca nu face ce vrea cu banii lui si cu optiunile sale. Din acest motiv trebuie sa obtina si acordul Asociatiei de locatari. Aici nu mai intrebam de ce, fiindca e simplu: colectivul trebuie sa-si spuna cuvantul. Adica de ce vrea tovarasul incalzire separata? Ce inseamna individualismul asta salbatic? In fine, cumparatorul, devenit solicitant, trebuie sa construiasca un cos care sa depaseasca acoperisul. Daca sta la parter intr-un bloc cu zece etaje, a incurcat-o. Il costa cosul cat un garaj. Aventura nu se incheie aici. Fericitul supravietuitor va trebui sa plateasca pentru aceasta iesire din colectiv nu doar consumul propriu, ci si o parte din cat il costa intretinerea daca n-ar fi avut microcentrala. Cotele la stat n-au fost stabilite dar oscileaza intre 10 si 30%. Altfel, cu ce si-ar mai cumpara directorii de Regii microcentrale?
