Dileme

Conform vechiului principiu -eu am creat problema, eu o bagatelizez-, PSD s-a dus in -lantul viu-, organizat de societatea civila si de opozitie impotriva dizolvarii CNSAS si a conspirarii dosarelor securitatii, in stilul bine cunoscut: primarii au mobilizat salariatii din subordine, le-au pus lozincile in mana si au ocupat locurile din fata – de unde au primit ironiile manifestantilor fara sa cracneasca, dar si fara sa inteleaga despre ce e vorba. Unii credeau ca vor primi tichete de masa, altii credeau ca e vorba de asigurarile de sanatate, in timp ce primarul Vanghelie declara ca e cazul sa termine -cu vrajeala asta cu dosarele-. Iata ce inseamna sa joci sah si cu albele, si cu negrele in aceeasi partida. Daca tactica va fi omologata, ne putem astepta la continuari dintre cele mai spectaculoase. De pilda, ies sindicalistii de la Republica in strada si cer urgentarea privatizarii? Se duce si PSD langa ei cu lozinca: -PSD vrea privatizare-. Ies alte sindicate in strada si cer pastrarea locurilor de munca? Apare si PSD cu lozinca: -Si PSD vrea pastrarea locurilor de munca!-. Si tot asa. Ce i-ar putea impiedica? Mai ales ca PSD chiar vrea sa-si pastreze locurile de munca si in politica, in afaceri. Din acest motiv, obligatia impusa de dl Iliescu si insusita de dl Nastase ca politicienii sa aleaga intre politica si afaceri a starnit dispute aprinse in interiorul partidului, unde exista destule persoane care nu sunt pregatite pentru o asemenea optiune. Pachetul anticoruptie desfacut de ministrii de resort in fata parlamentarilor proprii a fost primit cu raceala de alesi, care nu pricepeau de ce trebuie sa renunte la politica la jumatatea mandatului sau la afaceri in mijlocul contractelor. Cum adica? Au intrat in PSD ca sa-si protejeze afacerile, sa aiba contracte banoase, sa castige licitatiile si acum, gata, se opreste ruleta de dragul unor alegeri pe care oricum le castigau? Doar asa, ca sa vada UE si NATO ca luptam contra coruptiei? Pai, n-ajunge ca luptam impotriva Irakului? Daca dl Trita Fanita a conchis resemnat: -mi-am facut-o cu mana mea-, vicepresedintele CJ Botosani, Constantin Contac, a amenintat ca da statul in judecata, mai ales ca el personal l-a si intemeiat: -eu am construit tara asta… ce dracu, vine sa-mi spuna ca n-am voie? Ce n-am voie?-. Dracu* venit sa-i spuna ca-si pierde mandatul daca nu renunta la afaceri era chiar dl Taracila, care pare sa fi optat pentru disciplina pe care a aparat-o uneori cu parul si pumnul. Dramatica optiune cu care se confrunta PSD e nimica toata pe langa dilema alegatorilor: ei au de ales intre a-si achita intretinerea sau a-si astampara foamea, iar cosul minim lunar pentru o persoana, calculat recent de guvern (1,9 milioane de lei) nu le lasa prea multe posibilitati, mai ales daca persoana e singura in apartament. Aceasta a scapat de optiune: plateste intretinerea lui Opaina si a terminat banii. Daca noul cos oficial pare mai degraba un cos de baschet, in care nu ramane nimic, dar prin care trec golurile victoriei guvernamentale, in schimb dl Opaina si-a pus in propriul cos un salariu de 900 de milioane anual doar pentru ca pazeste pierderile RADET. Numindu-l director, PSD a reusit sa demonstreze ca in ranita oricarui contestatar zace bastonul de dezertor. Totul e sa-i dai ocazia sa devina director, consilier sau ambasador – dupa care te anunta ca astfel servesc patria. Adica isi pun servetelul la gat si servesc o parte din ea. Gustoasa patrie, nu-i asa?