Deși BEC a obligat PSD să scoată afișele cu „USL trăiește”, acestea au împânzit capitala și țara. Chiar și pe corturile de campanie ale armatei roșii scrie că „USL trăiește”. Insolența cu care PSD afișează o minciună pe toți stâlpii – dacă noi am decis că USL trăiește, așa e: e un mort frumos cu ochii vii – nu e întrecută decât de violența cu care distruge afișele celorlalte partide. În schimb pe Mihai Viteazu călare l-au băgat în afișele sale electorale deasupra inscripției „mândri că suntem români”. Pluralul arată că și calul e mândru că e român. Lozinca dovedește sărăcia de idei a PSD. Ceilalți candidați nu sunt români? Sau nu sunt mândri? În realitate, nimeni n-are niciun merit că e român. Așa s-a născut. Probabil însă că altă calitate nu și-au găsit. Iar cel mai mândru e Ponta. Pe un bulevard central din Capitală a fost afișat un portret al său care acoperea patru etaje. Cât tablourile cu Mao – deși premierul nu candidează acum la nimic. Doar așa, ca să se vadă de departe cine-i comandantul suprem. N-au apucat să-i dea onorul cu fanfară fiindcă furtuna, enervată, l-a pus la pământ. Cât o fi costat această iconografie electorală? Premierul a zburat și la Baia Mare pentru a rosti formula ritualică „nu candidez decât dacă mă susține și Maramureșul” și unde primarul Cherecheș, trecut prin toate partidele, i-a urat să ajungă președinte și i-a dăruit o minge. Să-i fi dat și un cerc. Și o bărcuță. Dar la ce te poți aștepta de la un partid unde deputatul Ghiță îl amenință cu moartea pe primarul Negoiță? Și unde premierul însuși amenință cu duba, cu pușcăria, cu brutăria (când e și el subtil!) la fiecare pas? Dl. Gușă care-i cunoaște de mici, de când „Ponta și Ghiță umblau ținându-se de mână”, crede că dincolo de cearta pe contracte, cei doi, Ghiță și Negoiță, își dispută grațiile premierului. Iar Ghiță n-ar fi la prima amenințare cu moartea. Ar mai fi o plângere. „Trebuie să terminăm cu asemenea securisme” a zis Negoiță cu lacrimi în ochi – după care a ordonat tăierea tuturor afișelor opoziției. Câtă cruzime! Crud (la vârstă și la mine), Ponta are totuși slăbiciunile sale: îi plac inculpații și condamnații și adoră corupția. A și mărturisit: „nu mi-am ascuns simpatia pentru Becali”. Are și ce simpatiza. Eliberat pentru o zi ca să-și vadă familia după un an, Becali a făcut un circ întreg dovedind că nu merită nicio clemență. A declarat că purta gulerul cervical pentru care-l căina turma lui Ghiță tv „ca să impresioneze judecătorii” și nici n-a prea stat cu familia: s-a întâlnit cu Hrebenciuc și a ținut discursuri presei despre Ponta care „iese președinte și pac, mă grațiază”. Și dacă ratează? Pac, pe lângă. Doar e specialist în ratări.
