Fratia trandafirilor

Una din marile confederatii sindicale, cea mai rasfatata dintre toate, CNSLR – -Fratia-, a semnat cu PSD, la Sinaia, un protocol in urma caruia premierul spera ca cei doi parteneri -sa functioneze impecabil pe termen lung si la bine, si la rau-. Si la bine pentru guvern si la rau pentru salariati. Casa de piatra! Cu jandarmi la poarta. -Fratia- oficializeaza astfel o relatie de durata cu puterea de-a lungul careia si-a pierdut de cateva ori capul in bratele politicii: rand pe rand, Ciorbea, Mitrea, Pavel Tudoran, Dumitru Chirita si altii au dat fratia cu sindicatele pe mariajul cu guvernarea. Acum i-a venit randul si dlui Marius Petcu, deocamdata fin de cununie al ministrului Mitrea, sa-si inalte gradul de rudenie asteptand functii pe masura angajamentului ca -vor actiona cu responsabilitate pentru indeplinirea programului de guvernare al PSD-. Doar asta e menirea sfanta a oricarui mare sindicat: sa indeplineasca programul partidului si al guvernului. Salariatii n-au avut decat sa aplaude cresterea salariului minim, la anul, cu 500.000 de lei – intr-un mod care l-a surprins pe dl Nastase: -sunt cam slabe aplauzele!-. Dar cat sa aplaude pentru cateva sute in plus? Unii vorbitori s-au gandit si la consecinte: -sa ne dati si pantaloni de tabla pentru a face fata suturilor pe care le vom primi in fund cand ne vom intoarce in teritoriu si le vom spune oamenilor ca am semnat un nou acord cu PSD-. Respectiv, cu pompele funebre. Vexat de asemenea aluzii la pantaloni, vicepresedintele Liviu Luca s-a considerat hartuit in respectiva -ora sexuala in care va face placere sa ne regulati pe noi-. Se pare ca dl Luca a confundat violatorii. Acestia nu erau in sala, ci la prezidiu. Dar cui ii mai pasa de sala? Prezidiul sa fie multumit. Dl Valer Dorneanu a avut parte de un asemenea moment in parlament, unde a strigat entuziast si cacofonic: -traiasca Constitutia revizuita a Romaniei!- – in timp ce dl Iliescu, mai relaxat, a coborat in sala pentru a multumi parlamentarilor. Cum intamplarea l-a adus in fata dnei Mona Musca iar aceasta i-a reprosat ilegalitatile comise, presedintele i-a adresat un compliment ciudat: -v-ati cam vadimizat– desi dl Iliescu ar fi putut sa stie ca respectarea legii nu inseamna vadimism sau extremism, ci chiar civilizatie. O lectie cam grea, se vede treaba, si pentru presedinte, ca si pentru juristul Antonie Iorgovan, care i-a explicat dnei Musca in chip asemanator: -doamna colega, legea se interpreteaza, daca o lege e proasta, ce facem?-. Cum dl Iorgovan e, in ultima vreme, specialist mai degraba in accidente auto decat in legi, ideea sa ca -o lege proasta- trebuie incalcata nu e o surpriza. E chiar un argument bun pentru orice infractor. Cei pe care PSD Bucuresti i-a trimis sa corecteze legea din mers (cu urnele mobile) au primit titlul de -sosonari-. Cel putin asa reiese din notele partidului: -sosonarii isi vor desfasura activitatea specifica mergand din casa-n casa pentru convingerea cetatenilor- iar dna Aura Vasile a explicat originea termenului: -eu i-am alintat pe acesti activisti de partid imprumutand cuvantul din schi, unde sunt doua categorii: cei care schiaza si cei care stau jos, la baza partiei, si dau din picioare. Acestia sunt sosonarii-. Cum stie sa alinte dna Vasile! Tot astfel, in societate sunt doua categorii: cei care spoliaza si cei care stau jos si dau din picioare. Acestia sunt descultii. In fine, o tara care a fost condusa de un cizmar trebuia sa ajunga si la sosonari.