Da-mi Doamne, spunea Marc Aureliu (cu mult inainte ca istoria sa se repete de mai multe ori), puterea de a schimba ce trebuie schimbat, taria de a nu schimba ce nu trebuie schimbat si intelepciunea de a discerne intre ele. Din cele trei, ultima e cel mai greu de obtinut. Puterea se obtine prin vot, taria se castiga prin avere, dar intelepciunea are retinerile ei si nu se afiseaza intotdeauna cu primele doua, de care pare ca se jeneaza. Nici varsta n-o indupleca, nici functia n-o convinge. In primul caz, exemplul clasic e dl Iliescu. Reintrat in PSD, ghepardul tranzitiei refuza orice idee de reforma: -conceptul de reforma este unul cam primitiv-. Or, dl Iliescu e deja feudal. Drept care si-a pus la punct supusii care-l contesta – -ma lasa rece ce spune unul sau altul- si s-a proclamat arhanghelul noutatii: -eu sunt un factor de innoire-. Eu sunt innoirea, bucuria si intristarea, eu sunt trecutul, prezentul si viitorul, eu nu folosesc puterea pentru imbogatire – -de asa ceva trebuie sa ne debarasam-. Propus astfel pentru debarasare, dl Nastase a indicat, la randul sau, locul rezervat dlui Iliescu: -va ramane mereu ca presedinte fondator- si spatiul dlui Basescu: -un model de dictatura de tip estic ca in Belarus sau Ucraina- avertizand ca-l asteapta -sa se fezandeze cinci ani- dupa care -poate fi gatit foarte bine-. Canibalism, vasazica. Dl Basescu tocmai explicase ca prezenta dlor Vacaroiu si Nastase pe locurile doi si trei in stat reprezinta un semnal de protectie pentru -gruparile clientelare- ale acestora. Daca pe temele majore ale politicii interne dl Basescu se misca bine si repede, cand se avanta in politica externa schimbarea incepe sa-i joace feste. Nu se stie ce i-a casunat pe politica externa unde vrea -o schimbare majora- intrucat integrarea in NATO si UE reprezinta -prea putin- in ultimii 10 ani. Deocamdata e prea mult fiindca una din ele nu e terminata. De schimbat ar trebui schimbati politicienii si ambasadorii care in loc de integrare fac integrame – si nu politica externa pe care dl Basescu vrea s-o trimita la -obiectivul Marea Neagra- ori in Transnistria si Tbilisi unde n-are nimic bun de invatat. Ce ciudatenie! E prima oara cand un marinar se misca mai bine pe uscat decat pe mare, unde se lasa amagit de sirene transnistrene. Luat de val, si dl Eugen Nicolaescu s-a trezit anuntand ca 30 de transfugi din opozitie vor sprijini guvernul ca -grup popular-. De cand incurajeaza PNL traseistii politici si de ce a devenit dl Nicolaescu calauza lor? Unul dintre -popularii- de ocazie e senatorul Lupoi care a plecat din PRM declarand ca cineva din Bruxelles l-a botezat pe loc: -de azi te numesti PPE-. Pepe si mai cum? De Vito sau De Geaba?
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane