Imediat dupa aterizare, cei trei ziaristi rapiti in Irak au intrat in carantina (in debriefing, la debrifilare, cum se zice la tv), respectiv la descarcare – de stres, angoase si, mai ales, informatii. Nu sunt singurii. Apasati de criza rapirii, alti cativa politicieni si ziaristi au intrat in debrifilare pe micile ecrane. Senatorul CV Tudor a aparut la OTV cu rapitorii sai (cativa fosti ofiteri de securitate, actualmente parlamentari) care l-au asistat pe timpul crizei. Concret, Vadim crede ca toata criza ziaristilor reprezinta o -facatura arabeasca- croita de Timofte si Basescu pentru ca presedintele -sa ia puterea absoluta- prin -cea mai iresponsabila diversiune a serviciilor secrete romanesti-. Vadim a considerat -inscenare- chiar si caseta in care ostaticii plangeau cerand ajutorul. Cam la fel, dar la dimensiuni ceva mai reduse, crede si dl Cristoiu. Se pare ca ambii au ajuns in faza in care nu mai cred decat in diversiuni. Scapati ca prin minune de acest pericol, cei trei ziaristi reveniti acasa au fost luati in primire – inaintea psihologilor si a serviciilor secrete – de cativa colegi de breasla care s-au aratat intrigati de bucuria lor. Dnii CT Popescu si Cristoiu au pichetat trei televiziuni unde si-au varsat amarul si unde s-au declarat adevaratele victime: -sa vezi ca n-o sa ne cheme asa de mult la emisiuni-, a prezis dl Cristoiu, fara s-o nimereasca nici de asta data. Dl CT Popescu avea aparitie fixa la alta televiziune, unde in seara urmatoare s-a ocupat si de cei trei presedinti: -dupa doi activisti ca Iliescu si Constantinescu, acum avem <un securist> ca Basescu-. Diferenta ar fi ca -securistii erau mai fini decat activistii- cu care se aflau -in rivalitate- inca de la Congresul XIV si ca -dupa 15 ani spiritul securistic si-a luat revansa asupra spiritului activistic-. Rezulta ca bietii securisti fini au fost marginalizati 15 ani, siliti sa se imbogateasca pe ascuns si sa zaca in parlament si in ministere fara sa-si arate -spiritul-. Ce banc prost! De 15 ani spiritul securistic a controlat materia tarii impreuna cu spiritul activistic fara ca -rivalitatea- sa le incurce achizitiile. Oricum, e nostim ca dl Basescu, ca -securist-, ar fi mai fin decat predecesorii sai activisti. Afland ca e mai fin decat dl Constantinescu, pana si dl Basescu ar rade cu gura pana la urechile dlui Iliescu. De altfel, rivalitatea nu l-a impiedicat pe dl Talpes, un apropiat al activistului Iliescu, sa demisioneze din PSD si sa se prezinte la dl Basescu pentru a-i spune ca -se poate baza- pe dansul -in noua pozitie- de independent. Adica in pozitia de drepti, in fata comandantului. Vorba ceea: mandra-i corabia, mester carmaciul. Si cam aceleasi ape.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane