Dupa ce si-au consumat vacanta, demnitarii tarii si-au reluat munca la stat cu bateriile incarcate. Cel mai activ s-a dovedit presedintele Iliescu, care, desi s-a razboit o vreme cu coruptia din partidul natal, a intors armele impotriva ambasadorului american Michael Guest criticandu-i, cu intarzierea datorata scaderii reflexelor, celebra interventie pe aceasta tema: -nici un ambasador nu are voie sa ne dea noua lectii despre coruptie, nu-i permite statutul-. Daca-i asa, de ce l-or fi invitat la Conferinta anticoruptie? Doar ca sa taca? Si de ce, cand ne lauda, ambasadorul american nu mai e avertizat ca -nu are a se amesteca- in treburile noastre? Dl Iliescu a restabilit rapid dreptul de proprietate asupra coruptiei: -coruptia este problema noastra-. Asadar, nu ne vindem coruptia! E a noastra si a urmasilor nostri si nu permitem nimanui sa se atinga de ea. A creat destule locuri de munca, a nascut destule averi, putin respect pentru ea, ce naiba! C-o mai atingem noi cu vorba din cand in cand, e altceva! Unde da tata nu doare. Dupa ce l-a pus la punct pe dl Guest reamintindu-i obligatiile fata de coruptia gazda, dl Iliescu a oferit, la randu-i, cateva lectii gratis SUA: -nu e bine sa inlaturi regimurile dictatoriale prin forta pentru ca lucrurile pot evolua in mod nefiresc. Nu se poate impune vehement, prin forta, nici democratie, nici libertate-. Daca nu e bine, atunci de ce la noi au murit atatia oameni la revolutie, iar dl Iliescu a tot explicat ca Ceausescu nu putea fi doborat decat prin forta? Sigur ca ar fi grozav daca regimurile dictatoriale ar fi inlaturate prin blandete, iar dictatorii si-ar parasi asupritii luandu-si la revedere duios: va las, dragii mei, v-am chinuit destul, mi-a ajuns, plec la Tribunalul de la Haga, il las pe contraoponentul meu si pe ceilalti marginalizati din esaloanele doi si trei sa va tina companie in democratie – dar atunci probabil ca n-ar mai fi dictatori adevarati, ci niste despoti luminati. Regimurile dictatoriale isi au insa admiratorii lor si postum. Dupa opinia senatorului PSD George Pruteanu, -comunismul nu si-a trait traiul- – desi ne-a mancat malaiul – iar nostalgicii sai sunt demni de respect, mai ales ca -si Eminescu a fost un nostalgic-. Aici dl Pruteanu si-a ilustrat spusele recitand -zdrobiti oranduiala cea cruda si nedreapta- si precizand ca -personajul era un comunist avant la lettre- pe care Eminescu -il privea cu simpatie-. O fi fost el comunist avant la lepra, numai ca a confunda autorul cu personajul sau (comunard) este complet rudimentar, ca sa nu spunem proletcultist. Se vede ca parafarea la Bucuresti a tratatului romano-rus a reinviat -cu vehementa si in forta-unele ticuri anterevolutionare. Altfel cum s-ar explica faptul ca dl Nastase acuza presa ca -umbla cu coruptia in gura- si o transmite pe cale bucala inmultind cazurile de boala? Cum s-ar explica faptul ca ministrul Agathon ii atrage atentia unei ziariste care-l criticase ca -nu e prima oara cand mi-o tragi!- si o ameninta cu foamea: -vrei sa retrag publicitatea de la ziarul vostru?-. Rezulta ca democratia si libertatea guvernantilor se pot impune -vehement, prin forta-, vorba dlui Iliescu – pe care dl Madalin Voicu il considera -o capodopera de politician-. Care a realizat o capodopera de saracie si coruptie. Credinta dlui Voicu este ca pentru a deveni o tara europeana -Romaniei ii mai trebuie vreo 30 de Iliesti si 30 de Nastase-. Doamne fereste! Sa ne acuze SUA ca fabricam arme de distrugere in masa?
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane
