Masca sanatatii

Prima runda din campionatul electoral a avut darul de a scoate -masca sanatatii- (cum numea un psiholog aerul normal al unor indivizi duplicitari) de pe chipurile unor competitori ce pozau fie in echidistanti (ca presedintele Iliescu), fie in opozanti – ca Vadim Tudor ori Gigi Becali – fie nascuti invingatori, precum Mircea Geoana. Exemplul cel mai tipator l-a dat dl Iliescu care s-a trezit -analizand- starea natiunii strict din perspectiva PSD criticand opozitia si laudand vartos guvernarea chiar si cand aceasta se afla in culpa ratand cele 400.000 de dolari oferite de fostul ambasador american Guest: -nu se rezolva coruptia din sanatate cu 300 sau 400.000 de dolari!-. A evoluat si dl Iliescu! Si-a insusit deja aerul dispretuitor al mafiei din sanatate pentru care o asemenea suma reprezinta un mizilic. Altfel, pentru omul modest care s-a plans adesea de salariul sau, suma ar fi trebuit sa para ametitoare. Din nefericire pentru modestia sa, presedintele s-a substituit si mafiei arogante din sanatate si statului – culpabilizandu-i pe cei care-l critica: -mi se pare o chestiune de respect fata de propriul nostru stat-. Din cauza acestor partiniri, Alianta D.A. i-a cerut, inutil, demisia. Dl Iliescu nu va demisiona si se considera, dupa trei mandate, cu constiinta impacata. Nu se simte catusi de putin vinovat de faptul ca dupa ce a condus Romania 11 ani din cei 15 de dupa revolutie, aceasta are cel mai scazut nivel de trai din Europa, polarizare excesiva si coruptie generalizata – pentru ca nu s-a simtit niciodata vinovat, nici in timpul comunismului, nici in tranzitie. A avut mereu alibiuri istorice: pentru primul – revolutia, pentru a doua – reforma. Despre ele va mai scrie cateva carti unde va spala realitatea asa cum altii spala bani prin acte caritabile. Dupa ce Vadim si-a lepadat si el imaginea de opozant aratandu-se dornic de guvernare cu PSD si punand tunul pe Alianta, a luat cuvantul si Gigi Becali: -eu langa PSD ma mai vad, ca-i cunosc pe oameni, cu Hrebenciuc sunt prieten- dar -nu pot sa-i suport pe Stolojan si Basescu. Am ceva impotriva Aliantei, cand ii vad la televizor imi vine sa innebunesc-. Pai, cine-l opreste? Becali e convins ca -daca castiga Alianta, se alege praful. Am trece de la coruptia organizata la coruptia dezorganizata-. Haiti! Pierdem coruptia organizata! Pierdem bunatate de mafie. Jale mare: cum adica -sa se aleaga praful- de coruptie, singurul lucru organizat pe care-l aveam si noi? Altfel cum ajungea Becali insusi din oier – boier? Asa incat Becali prefera prafurile din PSD care tin mafia intacta, asigura halucinatia bunastarii (in topuri), intretine iluzia personalitatii si cultul unanimitatii: -ma deranjeaza cele doua voturi impotriva pentru ca acest partid s-a construit pe imaginea mea si pe banii mei-. Ambele venite din cer: -mi-a dat Dumnezeu imagine si bani-. Pe cati ani? Nu cumva a venit timpul sa i le restituie? Ca doar s-o fi saturat si Dumnezeu de atatea credite neperformante.