De cinci zile, de când e arestat, Gigi Becali ocupă toate dezbaterile din media – așa cum n-ar fi reușit nici dacă Steaua câștiga Liga Campionilor iar Pipera devenea regiune autonomă machedonă. Arestarea sa pentru 29 de zile – o premieră în justiție, unde toți învinuiții sunt eliberați pe bandă – l-a transformat în victimă națională. Nimeni nu înțelege de ce hoții care i-au furat mașina sunt liberi iar Becali care și-a recuperat-o singur, i-a judecat pe hoți (în stilul său) după care i-a iertat și nu i-a mai reclamat a intrat la zdup. Și astfel, la două luni de la întâmplare, intangibilul Becali fu dus la poliție cu mascați și acuzat de "sechestrare de persoane" în urma reclamației depuse chiar de hoții nemulțumiți că nu și-au primit recompensa pentru răpirea mașinii. De ce nu putea fi judecat și Becali în libertate precum lotul Băneasa pe care el însuși l-a reclamat? Motivația judecătorilor e stranie: fiindcă Becali e formator de opinie. Deformator de opinie, mai degrabă. Arestat și victimizat Becali trezește o solidaritate pe care anterior o ratase fiind în cădere liberă la toate capitolele: politic, financiar, sportiv, mediatic. Cine a riscat o asemenea recuperare mediatică a lui Becali și de ce? Prima ipoteză avansată ar fi că e vorba de răzbunarea celor de la Doi și-un sfert care și-au pierdut capul în Băneasa. A doua ipoteză emisă (de la veselul Dinescu și până la furibundul Vadim) ar fi că dl Băsescu a vrut să arunce "o perdea de fum" peste scandalul Băneasa pe care tot el l-ar fi aprins provocându-și singur arsuri – întrucât în piromania sa, președintele nu-și poate reprima incendierea periodică a scenei politice îndărătul căreia fumegă interlopii, scapără oligarhii și mocnește poliția. Ipoteza cea mai sinceră îi aparține însă lui Rândunică, un lider al romilor, care arbitrând la OTV conflictul între clanul Geamănu (acuzat de furtul mașinii) și clanul Becali a conchis: "e clar că situația asta e cu totul altceva". Cert este că arestarea lui Becali a făcut zob anunțul solemn al dlui Geoană: "mă pregătesc să candidez la președinție și sunt convins că, cu multă muncă și puțin noroc, voi fi viitorul președinte al României". Că cu muncă, orice e posibil deși dl Geoană tot nu s-a dumirit: "cum mama mă-sii a reușit Băsescu să câștige acum cinci ani?". Întrebarea asta îl chinuie și pe dl Năstase. Dacă n-au aflat nici acum, înseamnă că la noi perestroika a lucrat fără reformă și glasnosti fără transparență. Tot cu mascați, tot cu mascați?
