Moarte pe credit

Insistenta cu care pe micile ecrane au fost numarate zecile de mii de portii de sarmale si fasole si miile de cani cu tuica (sau vin) oferite gratuit de oficialii tarii la 1 Decembrie a avut efectul contrar: Romania risca sa apara, chiar de Ziua ei Nationala, ca o tara de cersetori careia guvernul ii arunca firimituri la sarbatori. O femeie in varsta, care -luase masa in oras-, exclama exaltata: -multumesc frumos partidului ca mi-a dat de mancare- – semn ca pricepuse ce vrea partidul de la dansa. Un fel de sarut mana pentru masa si partidul iar sa iasa – la alegeri – ca sa ne mai dea fasole si altadata. Doar ca nu partidul ii daduse pomana nationala si nici guvernul sau primarii – ci tot populatia Romaniei, caci banii s-au luat de la buget, si nu din vistieria PSD. Sa faci pomeni pe banii altuia nu e tocmai cinstit. Poetul Mircea Dinescu a marturisit (cu palaria pe cap, la PRO TV) ca a facut -alergie- de atata fasole si emanatiile ei festive observand ca -nu intram cu pomeni in Europa-. Depinde de pomeni. Si aici nomenclatorul e limitat: dam sarmale si fasole, dar nu dam credite. Desi creditele reprezinta un instrument al oricarei economii de piata – desi marii bogatasi de azi au devalizat cateva banci cu creditele lor neperformante, desi Guvernul Nastase insusi abuzeaza decredite pentru intreprinderile sale de suflet – premierul s-a trezit brusc incomodat de micile credite individuale, cerand BNR sa limiteze -un anumit entuziasm pentru consum-. De ce, dom* plutonier? De ce lumea n-are voie sa ia credite pentru a-si cumpara, in rate, casa, frigider sau locuri de veci iar statul si clientii sai au? Dar ce sa faca oamenii? Sa astepte sa castige la loto? -Sigur ca – a zis dl Nastase, atotstiutor – bancile sunt fericite sa dea credite, sa ia dobanzi, dar acest lucru poate sa determine o presiune inflationista-. Inflationist, premierul foloseste cuvinte mari – entuziasm, fericire – pentru a descrie o situatie de rutina. Dlui Nastase i-a casunat pe creditele pentru populatie asa cum ii casunase altadata pe centralele termice individuale (dupa ce si-o instalase printre primii). Concluzia ar fi: ce-i bun pentru noi nu-i bun pentru voi, mai entuziastilor. De cand se trezesc mitocanii ca iau credite ca baronii, Isarescule? Cand nu se supara pe centralele individuale si pe creditele personale precum dl Iliescu pe mica proprietate rurala si nu se enerveaza pe CNSAS fiindca strica dosarele inainte de alegeri, dl Nastase se retrage in pavilioanele Sanatatii, unde se indoapa cu metafore: -sistemul medical este precum corpul uman, care uneori risca sa se imbolnaveasca, si am constatat, fiind vorba si despre o piata de trei miliarde de dolari anual, ca acest corp uman, sistemul de sanatate, a facut un cancer care nu stiu daca a fost benign sau malign si am decis sa-l tratam cu izotopi Blanculescu-. Frumoasa tumoare verbala! Cancer benign? Ce inventie o mai fi si asta? Ceva la fel de benign ca PSD? Pentru a-si serba aceste descoperiri, liderii tarii si-au rezervat sarbatoarea de la Alba Iulia – unde dl Stolojan a asteptat in zadar o invitatie, dupa care a plecat la Bucuresti unde (in compensatie) dl Basescu l-a invitat la aprinderea luminilor de sarbatori in Capitala. Gelos pe Alianta PNL-PD care i-a refuzat avansurile, dl Ciorbea s-a razbunat declarand ca Alianta e -un posibil partener al PSD dupa alegeri-. E posibil – caci la noi dezamagirile sunt nelimitate. Dar sa speram ca dupa alegeri PSD nu va avea nevoie de aliati, ci de avocati.