Pe culmile prapastiei

Demisiile ministrilor Puwak, Beuran si Mihailescu, victime colaterale ale referendumului, cazute in lupta cu urnele mobile, au fost prezentate de realizatorul lor, premierul Nastase, drept o actiune -de relansare a guvernului-. Just! Guvernul si-a relansat in aceeasi zi salariile marindu-le cu 40% – corespunzator cu tupeul depus. Din prezentarile dlui Nastase reiese ca cei trei ministri, aflati de luni de zile pe prima pagina a ziarelor, zguduiti de noua Constitutie si de prevederile sale europene, au hotarat in acelasi interval de timp – precum cei care au votat -legea legilor- in ultimele doua ore – sa elibereze guvernul de povara imaginii lor. Pe dna Puwak, cel putin, propria demisie a surprins-o la Roma, in toiul unei negocieri, asa incat a demisionat electronic, asa cum a si votat. Dl Beuran a marturisit ca a demisionat ca urmare a unei hotarari -pe care am luat-o pastrand imaginea guvernului- (farmacistii vor intelege, desigur, ca e vorba de protejarea imaginii guvernului) iar dl Serban Mihailescu – din cauza unei -uzuri psihice- survenite la aceeasi ora. Dl Nastase a explicat cum se produce uzura simultana: -cand un ministru e pus intr-un insectar si in fiecare zi presa da cu spray peste el, incepe sa aiba probleme in familie, in bloc, acolo unde negociaza-. Iei bani azi, plagiezi maine, – astfel uzura-i gata. Premierul a elogiat -profesionalismul- celor trei marturisind ca dl Mihailescu -e cel mai bun organizator- dar a gresit incercand sa fie -mama ranitilor- pentru raniti de proasta calitate: -in Romania vin foarte multi scapatati sa dea un tun, vin cu trei lei si vor sa cumpere un munte cerand garantii guvernamentale-. Si dand spaga pentru ea. Asadar, dl Mihailescu a pierit de prea multa mila ajutand scapatatii sa treaca muntele de pietate al guvernului. Referendumul l-a uzat psihic si pe dl Iliescu: presedintele a propus modificarea legii astfel ca -cei care nu voteaza sa nu mai fie luati in considerare-. Pai, de ce? Abtinerea este si ea o optiune alaturi de -da- si -nu-. Pana si la PCR se spunea: cine e pentru? cine e contra? se abtine cineva? In schimb, urnele mobile – complet ilegale – au fost considerate de dl Iliescu drept democratice: -merge statul dupa cetatean, nu e nimic contrar democratiei-. E chiar singura imprejurare cand se tine dupa el cu urna intinsa. Premierul a iesit de la urne cu aceeasi parere asa incat nu s-a mai abtinut acuzand Alianta PNL-PD ca -a mimat interesul pentru un rezultat pozitiv dar a luat masuri ca membrii sai sa nu voteze-. Evident, Alianta a considerat afirmatia dlui Nastase -o minciuna- si a acuzat guvernul ca a demis cei trei ministri pentru -a mima lupta cu coruptia-. Dl Stolojan a cerut, in consecinta, demisia intregului guvern si, in replica, dl Solcanu a cerut demisia dlui Basescu de la Primaria Capitalei. Acesta a reactionat in stilu-i binecunoscut si deplasat: -si eu ii cer lui Solcanu sa nu fie prost- – cerere care l-a bulversat pe dl Nastase: -ce poti sa-i faci unui asemenea individ? Sa-i dai un pumn in gura? Poti sa faci politica, sa faci alianta cu el?-. Poate doar o fuziune, asa cum i-a propus dl Nastase in cateva randuri. Dl Nastase a prezentat, dupa referendum, si revizia guvernului, si propria reteta de propasire: -nu putem sa facem toti pasii inainte deodata fiindca am cadea in prapastie. Ii facem pe rand-. Deci asta e directia buna a guvernului: spre prapastie? Mersi de sinceritate – si drum bun. Poate ajunge primul la destinatie.