Primele masuri pe care le-a luat guvernul PSD dupa Reportul de tara au fost sa-si rasplateasca ministrii repetenti (dna Stanoiu a primit un bloc separat de locuinte pentru magistrati de la colegul Mitrea) si sa-si ofere un calendar electoral pentru propriul cabinet (alegeri locale in 6 iunie 2004 si alegeri prezidentiale si parlamentare simultan, in 12 decembrie 2004) – prezentandu-l si dlui Iliescu impreuna cu instructiunile de folosire. Acestea prevad: vot uninominal pentru Senat, scurtarea campaniei electorale la 30 de zile, alegerea primarilor din primul tur, indiferent de numarul alegatorilor, si un cod de conduita electorala. Conduita lasa insa de dorit: finala prezidentiala ar pica de Craciun, amestecand indecent nasterea Domnului in iesle cu ivirea noului presedinte din urne. Dl Geoana a incercat sa explice ca data de 12 decembrie a rezultat -aritmetic- masurata cu pasul din -punctul fix- al Constitutiei. Asa a iesit horoscopul, ca nu cumva sa se piarda vreo zi din mandatul dlui Iliescu – care a depasit deja cu un an limita constitutionala de opt ani. Dl Stolojan a fost de-a dreptul revoltat de -superficialitatea incredibila- a oficialilor care -scot cate-o pasarica din joben, apoi, cand si-au dat seama de prostie, au scos a doua pasarica din joben-, scurtand distanta dintre tururi cu o saptamana. Fiecare cu pasarica lui. Dupa a doua pasarica din al doilea tur rezulta ca alegerea presedintelui ar cadea taman de pomana porcului. Motiv pentru care si bugetul pe 2004 e considerat de liderul liberal -un buget al mitei electorale-. Mitomania salveaza Romania: avem 300 de bogati care detin 12 miliarde de dolari, respectiv un sfert din PIB si 30% din PIB in economia subterana. Mai ramane 45% de economie oficiala – care -poate fi considerata- codoasa celorlalte doua surate. Menage a trois. Promiscuitatea s-a extins, fireste, si asupra celorlalte masuri prin care PSD s-a ingrijit de viitorul sau. De ce sa se aleaga un primar din primul tur, indiferent de cati oameni l-au votat? Doar nu e un cros – ca sa iasa primar cine ajunge primul la sectia de votare. PSD ar putea astfel sa-si ia cate primarii pofteste utilizand armata profesionista a -sosonarilor- (cum li se zice in partid). Cu codul de conduita electorala e mai complicat. Judecand dupa expresiile dlui Nastase – -nebuni, voyeuristi- – insotite uneori de cate -un pumn in gura lui Basescu- si dupa ura lui Vanghelie fata de toaletele ecologice – dansul preferand tufisurile – codul pare destul de riscant. Pana si Stefan Andrei, fost ministru de externe al lui Ceausescu, a deplans comportarea urmasilor sai: -Codul de maniere e ofilit, se iau de gat, se bat pe umar, se pupa, se rade cand nu trebuie; eu, pe timpul meu, le spuneam: ca sa bata cineva pe umar trebuie sa aiba aprobarea mea-. Dar pentru o bataie zdravana? De, cine-i de vina daca partidul si securitatea si-au crescut prost ginerii? Primind codul de conduita al PSD, si dl Iliescu a intrat in sevraj descoperind ca adevarul e in vin, si nu in arhive: -vinul e un mod de a comunica cu grecii si romanii, cultura vinului a ajutat la formarea profesionala, era o ocupatie de baza si merita intretinuta. Vinul poate fi un factor important de relansare a economiei-. De-aia este economia crita? De-aia umbla hotararile guvernului pe doua carari si cad in sant? In fine, poate electoratul (in caz ca e mai treaz) ii va duce acasa pe mahmurii astia in 2004, sa-i descalte si sa-i bage la pat. Si sa le ia bretelele, sireturile si curelele.
