In iarna asta, scena politica parca a luat foc. Ca dupa incendiul de la Teatrul de Opereta, cortina a ars, unele scaune sunt aproape scrum iar protagonistii s-au vazut obligati sa evolueze fara partitura pregatita dinainte. Numai UDMR, rovigneta pentru autostrazile europene a oricarei puteri, e deocamdata ferita de surprize. Daca Alianta se gandeste la o nunta in familie sau cel putin la o logodna unde PNL si PD si-ar putea rosti juramintele inainte ca eroziunea guvernarii sa-i poata desparti, in PSD bate vant de despartire intre varfuri. O declaratie despre -reforma profunda- in PSD semnata de 14 lideri ai filialelor din Ardeal si Banat si initiata de dl Ioan Rus recunoaste conflictele paguboase dintre dnii Iliescu si Nastase, critica sever -inabilitatea strategica- si -excesiva centralizare- a conducerii -discretionare- a partidului considerand ca -ar fi o greseala sa asteptam ca Ion Iliescu, parintele fondator, sa fie marele reformist-. Ar fi chiar ultima greseala. Faptul ca -parintele fondator- Iliescu este dezavuat de urmasi este semnul ca acestia, ajunsi la majorat, vor sa vada cum se descurca si fara capitalul politic de la tatuca. Semnele dobandirii independentei PSD de sub jugul dlui Iliescu aparusera mai de mult. Lideri mai pragmatici si mai ambitiosi sau doar mai lacomi tremurau de nerabdare asteptand mostenirea. Probabil ca anuntul dlui Iliescu -ma voi implica serios in viata PSD- a grabit lucrurile. Pana cand vei abuza de rabdarea noastra? isi vor fi spus dnii Dancu, Puscas si cu Rus care n-au mai asteptat idele lui martie pentru a-si avertiza -parintele- ca vremea sa a apus. Surprins sau nu, dl Nastase, care traieste din pensia politica a dlui Iliescu, si-a dat probabil seama ca aceasta e insuficienta pentru a-si mai achita intretinerea si a refuzat orice comentariu lasandu-l pe dl Titus Corlatean sa dea asigurari ca -partidul e viu si in interiorul sau au loc dezbateri de idei-. Iata o veste buna. Incepusem sa credem ca PSD a repauzat intru domnul Iliescu sau a fugit din tara. Trebuie sa-l credem pe dl Corlatean – dansul fiind ultimul care l-a vazut in viata inainte de vestile de la Cluj. In ce priveste -dezbaterea de idei-, aceasta s-ar putea sa se lase cu dureri de cap, rupturi de coaste si un picior in ghips. Dar un partid care nu reuseste sa reziste fara Ion Iliescu probabil ca isi merita soarta oricare ar fi ea. Iata ca, vrand-nevrand, si pesedistii aleg schimbarea – ajungand in fine in Piata Universitatii unde incep sa scandeze -Jos Iliescu-. S-or alege si ei cu bate-n cap? Caci dupa declaratia de la Cluj, dl Iliescu a intrat linistit in PSD. Vorba ceea: in partid intra iesind si spre fruntea lui patata el se catara cazand.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane