Schema Jackson

Aflata intre premiile Oscar pentru cinematografie si pregatirile pentru razboi real in Irak, lumea traieste in plina zodie a scenariilor. La Bucuresti, ultimul scenariu politic este semnat chiar de dl Bruce Jackson, presedintele Comitetului SUA pentru NATO si angajat al guvernului roman pentru imagine, iar superproductia sa anunta schimbari de decor importante: -ma astept ca dupa ce dl Iliescu iese din scena politica si, probabil, va intra in istorie, sa existe o lupta pentru succesiune intre cele doua tabere-. Va sa zica, cele doua tabere se vad si de la Washington, de unde nu se contureaza nici o solutie diplomatica: -cred ca PSD se va rupe, in cativa ani, in doua aripi-, ceea ce ar duce -la un sistem politic de trei partide-. Cam devreme pentru trei partide in Romania. Dl Jackson presimte insa ca -in 2008 s-ar putea sa aveti o problema cu reforma care nu s-a infaptuit si va fi nevoie de o opozitie puternica pentru schimbare-. Neagra previziune, dar plauzibila: se vede ca dl Jackson isi cunoaste marfa – fiind convins, prin urmare, ca PSD nu va face nici in 2008 reforma, numai ca (nu se stie de ce) priveste lucrurile cu seninatate: -nu cred ca Iliescu si Nastase pot fi trasi la raspundere pentru ca sunt politicieni de succes-. Care succes, dle Jackson? Daca si in 2008, dupa 20 de ani de la revolutie, vom avea -probleme cu reforma care nu s-a infaptuit-? Si de ce nu pot fi trasi la raspundere pentru acest succes? Dl Jackson trage totusi la raspundere pe cineva: -ii admir pe Constantinescu si Isarescu, dar ei trebuiau sa construiasca un partid puternic cu care sa conduca tara si n-au facut-o-. In sfarsit, bine ca s-au gasit vinovatii! Ce uita dl Jackson e – dincolo de vinovatia reala a opozitiei – ca-i greu in Romania dlor Iliescu si Nastase sa construiesti un partid puternic de opozitie, cata vreme PSD se napusteste asupra fiecarei machete pe care ori o darama, ori o cumpara. Dar sa trecem peste lejeritatea (suntem la portile Orientului, nu?) cu care dl Jackson ii absolva anticipat pe dnii Iliescu si Nastase pentru absenta reformei de peste patru ani si sa revenim la scenariul ruperii PSD in aripi, ruptura dezmintita constant de aripile cu pricina. Cum adica, tocmai cand partidul a prins aripi, sa le impartim la doua trupuri? Sa zicem insa ca de dragul continuitatii, PSD consimte sa se imparta pe aripi: cei care vor impozite de 80% pe salariile mari, recursuri in anulare la restituirea imobilelor, CAP sub forma de ferme mari, pline de datorii, ca ale lui Culita Tarata – iau drumul Taberei dlui Iliescu, iar cei care vor afaceri, vanatoare, reindustrializare, scutiri de datorii, vile majestuoase si credite avantajoase – raman la dl Nastase. Si ce-am castiga din acest -sistem de trei partide- al dlui Jackson? Sa facem socoteala: avem doua partide din PSD si unul in opozitie, respectiv PNL + PD (in caz ca-si unesc aripile) – din care PD e tot o aripa a FSN, iar PNL are si el o aripa (ApR) tot din PSD. Total: patru aripi din PSD si un copan din PNL. Grozav meniu! In felul acesta, nu vom avea reforma nici in 2018 si nici in 2028. Sa-ti pui nadejdea tot in dl Iliescu (care in *90 a ratat nu un an, ci un deceniu) parca e prea mult pentru rabdarea unui popor. Noroc ca nu mai dureaza mult: cica Newton a prevazut ca-n 2060 vine sfarsitul lumii. Atunci, mai are rost sa ne facem griji cu reforma? Doar n-o sa se chinuiasca dnii Iliescu si Nastase inca sase decenii cu ea – ca sa vina Newton si s-o ia de-a gata!