Duminică seara, în a șasea zi de proteste (mult mai firave și fără ținuta din primele zile), președintele și-a ținut promisiunea de a sosi neanunțat în Piață. A fost imediat înconjurat de protestatari și asaltat de cereri și revendicări în timp ce un grup îl huiduia cerându-i și lui demisia. Din dialogurile purtate două din replicile dlui Iohannis au putut fi auzite: „totuși fără clasă politică nu se poate” și „nu înclin acum să facem alegeri anticipate, nu rezolvă problema”. Adevărat. Ar câștiga aceleași partide. E ca și cum ai schimba canalele tv ca să auzi aceeași știre. Dl. Iohannis s-a retras după 20 de minute – deși IPP i-a reproșat că în loc să fi continuat consultările cu partidele „a preferat să petreacă week-endul”. Se știe deja că președintele respectă cu sfințenie zilele și orele de odihnă. Are ritmul său: pas cu pas. Nu face doi pași deodată. Imediat dl. Băsescu a declarat că președintele a pierdut momentul optim (cu 50.000 de oameni în stradă) pentru a sili partidele să-i accepte premierul și lista cu revendicări legislative ale Pieței. În urma războiului mulți viteji s-arată: „eu aș fi jucat tare, desemnam premierul, le dădeam lista, le dădeam de două ori premierul și dizolvam Parlamentul” s-a grozăvit dl. Băsescu. Nu zău?Poate ajungea iar la suspendare. De fapt, a și ajuns. Acum înjură tot ce susținea: UE, Kovesi, SUA. Penibil. Partidele știu lecția: iau lista, fac un punct până trece urgia și uită. Un sondaj a confirmat ce se vedea cu ochiul liber la protestatarii din Piață: sunt tineri, au studii universitare, lucrează în mediul privat. Sunt elita electoratului. Cer legi bune, nu lefuri bune, cer competență, nu clemență. Pentru a schimba clasa politică ori își fac partid ori rămân unitate de urgență a societății civile și ies în stradă sancționând orice derapaj silind politicienii să se disciplineze de frică. De altceva nu știu. Chiar și acum, în plină tragedie, România n-a activat „mecanismul UE de protecție civilă” decât după șase zile. Dacă apela imediat, CE trimitea medicamente, materiale și medici care i-ar fi scutit pe doctorii noștri de epuizare. Au apelat la CE abia după demisia lui Ponta – care în megalomania lui, a trasat linia discursului oficial „avem tot ce ne trebuie, ne descurcăm singuri” rostit de Bănicioiu zile în șir. În schimb ministrul s-a dus la „Palatul” lui Gigi Becali (a fost convocat la Palat și s-a prezentat) care se oferise să plătească toate tratamentele – cu o condiție: „mă, voi vreți să plătesc dar să nu se știe că aveți nevoie”. Silentium! A început alegerea premierului. Alesul dlui Iohannis ar fi Dacian Cioloș, fost comisar european. Să trecem de la Daciana la Dacian. Măcar un an. Schimbare, bibelou de porțelan.
