Spre firești și necesare apropieri
În aula Academiei Române s-a desfășurat o sesiune științifică dedicată împlinirii a 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-ruse, organizată de Academia Română și Ministerul Afacerilor Externe. Într-o sinteză a acestor relații, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a spus: "Istoria relațiilor diplomatice dintre România și Rusia nu este una simplă. În perioade istorice diferite, într-o Europă frământată de-a lungul deceniilor, aceste relații au cunoscut sinuozități, perioade albe și negre, marcate uneori de traume. Astfel, la 28 ianuarie 1918, relațiile diplomatice dintre țările noastre au fost întrerupte, ca la 9 iunie 1934 să fie restabilite relații diplomatice între România și Uniunea Sovietică la nivel de legații, datorită lui Nicolae Titulescu. O nouă întrerupere a survenit la 22 iunie 1941, odată cu intrarea României în război. La 6 august 1945 se stabilesc din nou relații diplomatice între cele două țări, la nivel de ambasade. După dispariția URSS-ului, reprezentanțe și consulare ale URSS au devenit ale Federației Ruse, iar misiunea țării noastre la Moscova a devenit Ambasadă a României în Federația Rusă… Marcarea a 130 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice româno-ruse deschide o perspectivă nouă a relațiilor dintre cele două țări. Considerăm că relațiile dintre România și Federația Rusă trebuie să se bazeze pe rațiune, luciditate, respect reciproc și pragmatism". În acest context, au fost reliefate bunele relații dintre Academia Română și Academia Rusă de Științe, menționându-se acordul de colaborare cu Fondul pentru Cercetarea Fundamentală al Federației Ruse în care sunt finanțate 15 proiecte comune de cercetare.
În alocuțiunea sa, Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe, a extins această istorie, enumerând transformările ultimului deceniu al secolului XX: prăbușirea sistemului comunist, destrămarea URSS și apariția unor noi state în zona răsăriteană a continentului european. În noile condiții, "suntem îndreptățiți să fim încrezători în dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale pe baza principiilor respectului reciproc, pragmatismului și cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți". În acest sens, obiectivele viitoare sunt: reducerea deficitului comercial, intensificarea prezenței românești pe piața rusă, diversificarea și consolidarea legăturilor între operatorii economici români și ruși. De bun augur este și deschiderea Institutului Cultural Român la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură la București.
Pentru ambasadorul Federației Ruse la București, Alexandr Ciurilin: "Stabilirea, la 15 octombrie 1878, a relațiilor diplomatice ruso-române a reprezentat un eveniment de cotitură pentru relațiile noastre diplomatice și pentru destinele popoarelor balcanice". De-a lungul anilor, aceste relații au cunoscut și încercări, "totuși, destinul nu ne-a separat", și "în prezent, când țările noastre nu sunt separate de o frontieră directă, noi suntem strâns legați prin relații vechi, bune și multilaterale". Pe un ton optimist, ambasadorul Federației Ruse a încheiat: "Avem toate motivele să afirmăm că în relațiile noastre, în special după întâlnirea din aprilie a președintelui V.V. Putin cu președintele României Traian Băsescu de la București, se profilează tendințe pozitive… Observăm coincidențe interesante în abordările față de problemele fundamentale contemporane, deși există desigur și diferențe, și nu puține. Este în interesul popoarelor noastre să mergem înainte, reînnoind și dezvoltând relații existente, consolidând încrederea reciprocă și cooperarea".
Reconstituirea adevărurilor istorice cu obiectivitate și seninătate
Acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, amintind că cei 130 de ani de relații diplomatice au fost precedați de un secol de relații consulare și de secole de legături istorice, a subliniat că "istoricii sunt datori să reconstituie adevărurile și să facă acest lucru cu obiectivitate și seninătate, cu măsură și simț de echilibru, fără resentimente, cântărind și înțelegând prea bine resorturile faptelor vremii, cu ce au contribuit la bine și cu ce nu au contribuit și, mai ales, să aibă gândul necontenit de a ajuta la înțelegere, la apropiere, la prietenie. Suntem datori, și uneori nu o facem, nu să contribuim la întreținerea unor prejudecăți, ci, printr-o socoteală exactă, să ajutăm la construirea de punți… Manifestarea de azi, bilanțul pe care îl facem trebuie să contribuie la firești și necesare apropieri."
Au susținut comunicări prof. Viktor Kirilov, prorector al Institutului de Stat de Relații Internaționale al MAE al Federației Ruse, vicepreședinte al părții ruse în Comisia Mixtă de Istorie Româno-Rusă, dr. Florin Șperlea, dr. Tatiana A. Pokivailova, cercetător principal la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Științe și acad. Florin Constantiniu.
La încheierea lucrărilor, acad. Florin Constantiniu a declarat: "Am caracterizat relațiile româno-ruse, mai vechi decât 130 de ani, ca o unitate a contrarilor; o succesiune de momente pozitive și negative și nu cum cred mulți numai de confruntări și tensiuni. Au fost și momente de colaborare politică, militară, culturală și bisericească". Despre imaginea încetățenită a acestor relații, am reținut: "Noi, istoricii, atunci când abordăm relațiile bilaterale să încercăm să ne eliberăm de constrângerile politice și emotive și să desfășurăm o investigație documentată, onestă și obiectivă. Adică, să hrănim discuțiile noastre cu material documentar, de dorit cu informații noi, culese din arhivele românești și foste sovietice; să nu cădem victimă stereotipelor create despre omul rus și sovietic; să avem forța de a studia sine ira et studio aceste relații. E drept, aceste relații, cu un caracter dramatic, uneori tragic, ne-au marcat pe fiecare dintre noi, dar istoricul trebuie să aibă tăria să se detașeze de această stare de spirit și să facă un efort de evaluare obiectivă ca, împărtășind cunoștințele lui, să poată modifica percepția marelui public… Sunt convins că, pe măsură ce raporturile economice și culturale dintre țările noastre vor avea o evoluție ascendentă, vechile clișee se vor spulbera și istoricii vor fi chemați să sublinieze elementele de convergență, de cooperare, nu acele de tensiune și conflict". Sesiunea a prefațat întâlnirea din acest an a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ruse la care vor fi abordate două teme: felul în care contextul politic a influențat studiul relațiilor româno-ruse și româno-sovietice în perioada regimului comunist; raportul dintre putere și societate în perioada medievală și modernă.
La vernisajul expoziției de documente comune diplomatice româno-ruse, în sala de expoziții "Th. Pallady" a Bibliotecii Academiei Române, au vorbit dr. Stelian Obiziuc, director al Direcției de arhive diplomatice a MAE, ES Alexandr Ciurilin și acad. Ionel Haiduc.
