Printr-o rezoluție ONU, în fiecare an, zilele 4 -10 octombrie sunt consacrate "erei spațiale", "space age", marcând lansarea, în 1957, a primului satelit artificial sovietic, "Sputnik 1", moment când a început o adevărată competiție internațională, în 1958 fiind înființată NASA. Anul acesta an se împlinesc 40 de ani de la adoptarea tratatului privind explorarea spațiului cosmic, la care un aport important l-a avut juristul de origine română Nicolas Mateescu-Matte, membru de onoare al Academiei Române. în aula Academiei Române s-a desfășurat o sesiune științifică dedicată celor 50 de ani de activitate spațială, organizată de Secția de științe tehnice și Comisia Națională de Astronautică și Aerodinamică ale Academiei Române și Agenția Spațială Română (ROSA). În alocuțiunea de deschidere, acad, Ion Păun Otiman, secretar general al Academiei Române, a reliefat că, deși Academia Română nu a avut structuri proprii de cercetare în acest domeniu, mulți dintre membrii ei au avut contribuții care ne îndreptățesc să vorbim de o adevărată tradiție. De-a lungul anilor, au fost Traian Vuia și Aurel Vlaicu, Herman Oberth, membru de onoare al Academiei Române, acad. Elie Carafoli, acad. Henri Coandă și Nicolae Patraulea, la care se adaugă cercetările de excelență ale acad. Virgiliu Nicolae Constantinescu, președintele Secției de științe tehnice. Principalele preocupări în aceste domenii sunt organizate în cadrul Comisiei de Aeronautică și Astronautică a Academiei Române, membră a Federației Internaționale de Astronautică. România a implementat o serie de rezultate ale cercetării aerospațiale în multe domenii de activitate și, pentru o extindere a cercetărilor, este necesară amplificarea cooperării științifice internaționale. în această deschidere tematică au urmat comunicările susținute de acad. Virgiliu Niculae Constantinescu – "Cinci decenii de succese remarcabile" -, prof. Dr. ing. Anton Anton, președinte al Autorității Naționale de Cercetare științifică – "Este România în clubul cercetărilor spațiale?" -, dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române – "Agenția Spațială Română și programul spațial național" – dep. Liviu Nistoran, președintele al Subcomisiei pentru Spațiu din Camera Deputaților – "Conferința interparlamentară europeană pentru spațiu" – dr. fiz. Dumitru Hasegan, director al Institutului de Științe Spațiale – "35 ani de prezență românească pe orbita circumterestră" – și dr. Ion Victor Pescaru, director științific la Agenția Națională de Meteorologie, – "Aplicații spațiale operaționale: meteorologie".
În acești 50 de ani au fost lansați 28.000 de sateliți, unii cu astronauți sau animale și diferite forme de viață. Între cei 460 de astronauți este și românul Dumitru Dorin Prunariu. Sunt astronauți care au participat la două sau mai multe zboruri, astfel încât numărul de astronauți-zboruri depășește 1.000; 12 astronauți au pășit pe lună. Au fost concepute 130 tipuri de rachete, lansatoare spațiale, sateliți, stații orbitale, navete spațiale. Tehnologiile și materialele folosite au intrat și în circuitul industrial – de la transmiterea emisiunilor TV prin satelit, telefoanele mobile, sistemul GPS, Internetul la elaborarea prognozelor meteo la monitorizarea recoltelor sau a catastrofelor naturale. S-au deschis noi perspective cum sunt călătoriile interplanetare cu oameni la bord, ce au stârnit vii discuții, însă, acad. V. N. Constantinescu, consideră că "durata extremă a unor astfel de călătorii, necesitatea protecției contra radiațiilor, ineficiența sistemelor actuale de propulsie și multe altele, fac pentru moment imposibilă realizarea lor cu tehnologiile existente". Cât despre o posibilă supraviețuire a oamenilor prin colonizarea altor planete, scenariile țin de un viitor mai îndepărtat, dacă nu deocamdată de ficțiune științifică.
Care sunt contribuțiile cercetătorilor noștri și care sunt argumentele în temeiul cărora România este în clubul cercetărilor spațiale? Răspunsul l-am aflat într-un impresionat documentar din care am înțeles că ceea ce vedem este doar vârful unui iceberg. Sunt cunoscute tradițiile din acest domeniu, după cum este bine cunoscută și personalitatea lui Dumitru Dorin Prunariu. Se știe însă mai puțin, de pildă, despre participarea comunității științifice românești cu aparatură proprie, sau realizată în colaborare, la 27 sateliți artificiali, 4 stații orbitale și 3 rachete vertical. Se adaugă numeroasele experimente din mai multe domenii – studiul radiației cosmice, studiul atmosferei, magnetosferei terestre și a plasmei înconjurătoare, experimentele tehnologice ș. a. Rod al unor studii teoretice, aplicațiile de la Agenția Națională de Meteorologie sunt cele care fac posibile, între altele, obișnuitele prognoze meteo, monitorizarea și gestionarea unor fenomene excepționale cum sunt inundațiile sau seceta și impactul lor asupra mediului, cartografierea zonelor de risc. Și s-ar mai putea da multe, încă foarte multe exemple de aplicații ale activității spațiale.
În 1991, s-a înființat Agenția Spațială Română, instituție de coordonare a programelor de cercetare spațială, de promovare și reprezentare în colaborările internaționale, responsabila programului național de aeronautică. Din 1992 a început colaborarea cu Agenția Spațială Europeană, prin care România contribuie la programele spațiale europene ca și numeroase colaborări internaționale. Sunt derulate și proiecte proprii, între care procesarea avansată a datelor spațiale, managementul cunoștințelor, aplicații spațiale în agricultură, în medicină, geologie, telemedicină ș.a. Complexitatea cercetărilor face ca multe proiecte să fie realizate în consorțiu cu alte instituții și organizații. Operaționalitatea relației dintre știință, tehnologie, aplicații a făcut ca România să participe la peste 40 de misiuni spațiale și acum la misiunea GOLIAT, un nanosatelit științific pentru observarea Terrei, care va fi lansat anul viitor.
Importanța științifică, strategică, tehnologică, economică și socială a spațiului a intrat și în atenția parlamentelor europene. La inițiativa parlamentarilor din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, din 1999, s-a organizat Conferința Europeană Interparlamentară pentru Spațiu. Forum de cooperare între parlamente, Conferința are ca obiective facilitarea schimbului de informații despre activitățile spațiale, sprijinirea guvernelor naționale și a instituțiilor europene pentru promovarea unei politici spațiale în beneficiul cetățenilor europeni. Se urmărește ca Europa să devină lider pe plan internațional, angajată în proiecte proprii dezvoltând tehnologii adecvate. Pe lângă parlamentari, participă activ reprezentanți ai Agenției Spațiale Europene, ai agențiilor naționale, invitați din industriile de profil și observatori. Inițiativa a fost un succes, dacă ținem seama de creșterea numărului de țări participante și de promovarea unor proiecte de cercetare cum sunt Galileo și GMES. În România, în iunie 2006 a fost înființată, în cadrul Comisiei pentru Tehnologia Informație a Camerei Deputaților, Subcomisia pentru Spațiu cu rolul de a elabora o legislație specifică în concordanță cu reglementările europene, printr-o colaborare cu Agenția Spațială Română.
Lucrările sesiunii au oferit argumente convingătoare că România este în "clubul cercetărilor spațiale" și să împărtășim optimismul lucid al acad. V. N. Constantinescu: "Preocupările spațiale ne-au permis să ne bucurăm de o viață mai comodă prin numeroasele tehnologii dar să și visăm la viitorul omenirii peste un numă
