„Institutul și-a făcut datoria“
La 1 ianuarie 1949, se înființa Institutul de Lingvistică al Academiei Române, care, în 1994, a luat numele primului său director, Iorgu Iordan, și, la 25 ianuarie 2002, a fuzionat cu Institutul de Fonetică și dialectologie „Al. Rosetti“. De-a lungul anilor, Institutul a fost condus de mari personalități cum au fost Iorgu Iordan, Al. Rosetti, I. Coteanu, Al. Graur, D. Macrea și B. Cazacu, toți membri ai Academiei Române. Între personalitățile care au coordonat diferite sectoare amintim pe Tudor Vianu, Mioara Avram, I. Gheție, M. Seche, I. Fischer, Gh. Bolocan, M. Isbășescu și Vl. Drimba. Se cuvine să amintim că, încă de la înființare, Societatea Academică a avut misiunea de a elabora dicționarul tezaur al limbii române, gramatica și ortografia limbii române. Împlinirea a 60 de ani de la înființarea Institutului, care a continuat și dezvoltat misiunea fondatoare a Academiei, a prilejuit o sesiune jubiliară desfășurată în aula Academiei Române. În mesajul său, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a subliniat valoarea numeroaselor lucrări elaborate în Institut. „Este vorba nu numai de lucrări savante, adresate specialiștilor, dar și de cărți de larg interes, care stau la baza scrierii corecte în limba noastră, îndrumare de gramatică, ortografie, ortoepie, dicționare și atlase lingvistice, multe care trebuie să existe nu numai pe masa oricărui profesor de limba română, ci și în biblioteca fiecărui intelectual“. Citându-l pe acad. Marius Sala, directorul Institutului, vicepreședinte al Academiei Române, care în urmă cu zece ani aprecia că „Institutul și-a făcut datoria“, președintele Academiei a menționat: „Îndrăznesc să afirm că a făcut chiar mai mult decât atât, pentru că multe dintre lucrările elaborate în Institut reprezintă inițiative care depășesc abordări ce i-ar reveni din misiunea și obligațiile sale“.
Adevărul acestei afirmații a fost ilustrat pe larg de acad. Marius Sala și din lista impresionantă a lucrărilor enumerate, structurate riguros tematic. Amintim doar pe cele de referință pentru fiecare vorbitor de limbă română – „Dicționarul Limbii Române“ (DLR), „Micul Dicționar Academic“, „Gramatica Limbii Române“, „Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic“(DOOM), „Dicționarul explicativ al limbii române“ (DEX), „Tratat de dialectologie românească“, seria „Atlasul lingvistic român pe regiuni“. Anul acesta va fi finalizat „Dicționarul tezaur al limbii române“, început cu mai bine de un secol, pentru a fi reluat și adus mereu la zi. A fost menționată prezența cercetătorilor români în viața științifică internațională prin participări la manifestări științifice, lucrări și articole apărute în reviste de profil.
Preocupările pentru cercetarea fundamentală s-au armonizat cu cele de ordin practic, între altele, cercetătorii Institutului participând, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului, la proiectul de monitorizare a calității limbii folosite în audiovizual. Din această experiență a rezultat, în afara rapoartelor anuale, și o publicație normativă destinată îndeosebi elevilor cu titlu atractiv – „Ești COOL și dacă vorbești corect“. O binemeritată audiență pe care o au conferințele din ciclul „Limba română și relațiile ei cu istoria și cultura românilor“, susținute la Academia Română de specialiști consacrați. De reținut și înființarea unui serviciu de consultanță
pe Internet, ce poate fi accesat la adresa: [email protected]. În prezent, sunt în derulare mai multe programe a căror simplă enunțare dau o imagine cuprinzătoare a statutului științific al Institutului: Atlase lingvistice românești; Banca de informare lingvistică; Cultivarea limbii; Dialecte și graiuri românești; Fonetica limbii române; Lexicografie bilingvă și multilingvă; Limba română ca expresie a culturii române; Tezaurul lexical al limbii române; Tezaurul toponimic al limbii române. Cum datoria împlinită se cere continuată în același spirit, au fost prezentate proiectele viitoare dintre care menționăm doar volumele din seria Pușcariu, refăcute după modelul DLR, o nouă ediție a DEX, terminarea „Tratatului de formare a cuvintelor în limba română“, „Tratatul de istorie a limbii române“ și „Dicționarul etimologic al limbii române“. Mai multe se poate afla din cele peste 500 de pagini ale volumului dedicat acestei aniversări la Editura „Univers Enciclopedic“.
În alocuțiunile care au urmat, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură, prof. Valeria Guțu Romalo, membru de onoare al Academiei Române, prof. Maria Iliescu, președinte al Societății Internațional de Lingvistică Romanică, au evocat momente din istoria Institutului și au pus în discuție aspecte ale cercetării actuale. Au urmat mesajele transmise de Institutul „Sextil Pușcariu“ din Cluj-Napoca, Institutul de Filologie „Al. Philippide“ din Iași, Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu“ și Institutul de Filologie al Academiei de Științe din Republica Moldova.
Prezent la această sesiune jubiliară, dl Nicolae Onțanu, primarul Sectorului 2 al Capitalei, a înmânat o plachetă omagială dlui acad. Marius Sala.
În acest cadru, acad. Dan Berindei a înmânat Diploma „Meritul Academic“ Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, dlui acad. Marius Sala, dlui prof. Nicolae Saramandu, dlui dr. doc. Andrei Avram, dnei prof. Ioana Vintilă Rădulescu și dlui dr. Al. Mareș.
Prin decret prezidențial semnat de Traian Băsescu, președintele României, au fost acordate următoarele distincții: Ordinul Național „Serviciu Credincios“ în grad de Mare Ofițer dlui acad. Marius Sala; Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Ofițer dlui acad. Gheorghe Mihăilă; Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Cavaler dnei prof. Valeria Guțu Romalo și dnei Gabriela Pană Dindelegan. Ordinul „Meritul cultural“ în grad de Cavaler, Categoria A Literatură dlui dr. doc. Andrei Avram, dnei prof. Maria Ioana Rădulescu și dlui prof. Nicolae Saramandu.
Încheiem cu urarea făcută de acad. Marius Sala: „Îi doresc celui care va face următorul bilanț să poată spune că Institutul și-a făcut datoria“.
