Vizita in Romania a ministrului francez al culturii si comunicarii s-a incheiat marti seara, prin semnarea a doua acorduri bilaterale privind cooperarea in domeniul Arhivelor, respectiv al Patrimoniului, si printr-un comunicat de presa comun al E.S. Jean-Jacques Aillagon si al acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si cultelor din Romania. In deschiderea acestui comunicat, citim: -Ministrul culturii si comunicarii, M. Jean-Jacques Aillagon, si ministrul culturii si cultelor, M. Razvan Theodorescu, au hotarat, in urma celor doua zile de lucru, sa intareasca relatia franco-romana in domeniul culturii prin actiuni bilaterale, in perspectiva adeziunii Romaniei la Uniunea Europeana, si printr-o concertare stransa in instantele multilaterale-. Si, ceva mai jos, -ele (cele doua tari – n.n.) vor acorda atentie lucrarilor Conventiei privind viitorul Europei si vor veghea asupra locului important pe care cultura si diversitatea culturala il vor avea in noua constructie europeana. Vor veghea ca statele sa-si pastreze posibilitatea de a defini propria politica culturala in cadrul negocierilor in curs la Organizatia Mondiala a Comertului. Vor milita impreuna in favoarea adoptarii de catre UNESCO a unei conventii internationale asupra diversitatii culturale-.
La Muzeul National -George Enescu-, care a gazduit semnarea celor doua acorduri si conferinta de presa a celor doi ministri, domnul Aillagon a subliniat pericolul pe care il reprezinta ignorarea unor culturi sau dispretuirea lor in epoca noastra si nevoia de a proteja valorile culturale, iar ministrul roman al culturii a amintit indelungata traditie a relatiilor dintre cele doua tari si rolul pe care Franta l-a jucat in definirea Romaniei moderne.
Acordul privind patrimoniul se refera atat la cercetarea si valorificarea valorilor arheologice, domeniu in care exista deja o seama de colaborari intre specialistii francezi si cei romani, daca ar fi sa amintim numai situl de la Harsova, in momentul de fata punandu-se problema crearii unui nou modul de valorificare si mediatizare a patrimoniului, cat si in acela al arhitecturii urbane. Cele doua acorduri sunt semnate pentru o perioada de trei ani si prevad un program de schimburi profesionale, metodologice si tehnice. Vor fi organizate in Romania seminarii pe tema restaurarii, la care partea franceza va asigura specialisti, ca si stagii profesionale in ambele tari in vederea desavarsirii formatiei profesionale. Programul isi fixeaza ca puncte centrale de interes orasele Alba Iulia si Targoviste. Vor fi organizate, de asemenea, reuniuni periodice pentru a urmari derularea programelor comune, bugetul fiecarei actiuni fiind impartit intre cele doua tari. In ceea ce priveste Romania, acad. Razvan Theodorescu a specificat ca fondurile necesare vor veni din resursele pentru imaginea Romaniei.
Un important proiect in care partea franceza s-a implicat vizeaza restaurarea Baii Turcesti de la Iasi, edificiu cladit la mijlocul secolului XIX, in timpul Regulamentului Organic, care si-a pastrat functionalitatea initiala pana la inceputul anilor *90 ai secolului XX, si instalarea acolo a Centrului de Arta Contemporana, proiectul fiind initiat de Asociatia VECTOR din capitala moldava. Este un proiect ambitios, la care ar urma sa participe, in afara initiatorului, Primaria Iasi, care este proprietarul spatiului, Centrul Cultural Francez si Goethe Zentrum, din acelasi oras, Institutul Francez din Bucuresti. Este un exemplu remarcabil de valorificare a unui spatiu istoric, aici desfasurandu-se deja o seama de activitati culturale, cum ar fi o parte a Festivalului international de teatru alternativ ALTFEST (1998), Bienala Periferic (1999, 2000, 2001), expozitii de arta plastica si fotografie etc.
Dincolo de domeniile vizate strict de cele doua acorduri, s-a insistat asupra intentiei domnului Jean-Jacques Aillagon de a favoriza prezenta franceza in Romania a programelor de televiziune si filmelor, prin intensificarea coproductiilor dintre operatorii din cele doua tari si, mai ales, asupra intentiei de a organiza o mare expozitie -Constantin Brancusi- la Bucuresti, de a invita literatura romana in Franta, in 2005, organizandu-se schimburi de scriitori si editori, precum si gazduirea in Romania a celei de-a XI-a intalniri la varf a francofoniei, in acelasi an.
In finalul intalnirii, ministrul francez al culturii i-a conferit acad. Razvan Theodorescu medalia si titlul de Comandor al Literelor si Artelor. Prilej pentru cei doi ministri de a reaminti, inca o data, vechimea si importanta relatiilor culturale, si nu numai, dintre cele doua tari.
S-a anuntat la intalnirea cu presa de marti seara si aparitia primului numar al revistei Repere, care este rezultatul, dupa cum afirma E.S. Philippe Etienne, ambasadorul Frantei la Bucuresti, in prefata, convingerii ca -a ajuta la circulatia informatiei si a impartasi cunostintele stiintifice, valorile intelectuale si emotiile estetice intre tarile europene este un obiectiv esential pentru construirea unei Europe Unite, care sa raspunda din plin aspiratiilor popoarelor noastre-. Revista va publica, traduse in limba romana, articole din L*Esprit, Debat si Commentaire. Ambasadorul Frantei aminteste in prefata rolul pe care l-au avut in realizarea acestei initiative Andrei Plesu si Colegiul Noua Europa, profesorul Cristian Preda (-Faptul ca Repere a putut vedea lumina zilei se datoreaza, in mare parte, angajarii neobosite a lui Cristian Preda in promovarea stiintelor sociale, a deschiderii catre alte culturi si a dezbaterii de idei.-) si Gabriel Liiceanu, la a carui editura, Humanitas, este tiparita revista: -Aceasta implicare activa constituie o garantie a faptului ca editarea revistei Repere va fi supusa celor mai inalte exigente de calitate si rigoare intelectuala. Adeziunea imediata a lui Gabriel Liiceanu a contribuit in mare masura la consolidarea hotararii noastre de a ne angaja in acest proiect-.
Semnarea celor doua acorduri a fost anuntata ieri si de ziarul Le Monde, sub titlul Bucarest et Paris veulent -defendre ensemble la diversite culturelle-. De la Bucuresti, Jean-Jacques Aillagon a plecat spre Budapesta, pentru o vizita ce va dura, de asemenea, doua zile.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane