Antropologia ?óÔé¼ÔÇ£ o știință a viitorului

Convorbire cu dr. Cristiana Glavce director al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer“

Institutul  de Antropologie „Francisc I. Rainer“ al Academiei Române este cunoscut îndeosebi pentru colecția sa de osteologie, una dintre cele mai faimoase din Europa. Se știe însă mai puțin despre istoria sa.
Institutul de Antropologie a fost inaugurat în 1937 cu prilejul celui de al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie ținut la București  și s-a bucurat de admirația și aprecierea tuturor participanților. Ctitorul său, Francisc I. Rainer, personalitate științifică interna­țională, membru de onoare al Academiei Române, a pus bazele școlii antropologice românești.  Academicianului Ștefan Milcu, cel mai strălucit și devotat urmaș al lui Rainer, îi datorăm însă faptul că institutul a supraviețuit perioadei de după 1950 sub formă de Centru de Cercetări Antropologice al cărui director a fost mult timp. Acad. Șt. Milcu a dezvoltat cercetările antropologice în spirit rainerian prin cooptarea specia­liștilor în antropologie și în științe-umaniste în cadrul Centrului de Cercetări Antropo­logice. Astfel, s-au dezvoltat direcții de cercetare interdisciplinară a ființei umane în dubla sa ipostază biologică și culturală. După 1990, Centrul de Cercetări Antropo­logice a fost reintegrat în Academia Română, iar din 2006 și-a redobândit statutul de Institut de Antropologie, purtând numele fondatorului său.

Ca știință despre om, antropologia, începând din sec. XX, și-a diversificat preocupările, încât ar putea avea ca moto cunoscutele cuvinte ale lui Terențiu: sunt om și nimic din cele ale omului nu-mi este străin. Care sunt direcțiile de cercetare în Institutul Dvs.?

Încă de la înființare, în școala antropologică raineriană studiul omului era abordat în complexul său unitar ca organism viu bio-cultural ce trebuie să se adapteze condițiilor de mediu pentru a supraviețui. Rainer nu concepea studierea biologicului uman rupt de psihicul său și de mediul socio-cultural în care trăiește. Această deschidere interdisciplinară caracterizează școala antropologică românească și azi iar principalele direcții de cercetare se încadrează în studiul structurii antropologice a populațiilor istorice și actuale de pe teritoriul României.

În ce sens?

În sensul considerării omului atât din punct de vedere biologic cât  cultural. Aceste două componente ale ființei umane se întrepătrund intercondiționându-se reciproc. Dacă inițial modificările terenului biologic erau dominante, din momentul în care omul creează cultură, produsele culturale se interpun între ființa umană și condițiile de mediu, conferindu-i acesteia un grad din ce în ce mai mare de autonomie față de mediul înconjurător.

Care sunt domeniile prioritare de cercetare?

Cercetările noastre se înscriu în domeniul cercetării fundamentale de paleoantropologie și antropologie populațională (aspectele bio-medicale, genetice și socio-culturale ale populațiilor istorice și actuale), antropologie socio-culturală și antropologie teoretică.
Dincolo de cercetările cu caracter fundamental, antropologia are și aplicații în viața cotidiană?
Bineînțeles. Rezultate ale cercetărilor fundamentale stau la baza cercetărilor cu aplicație practică care, la rândul lor, deschid perspective ale studiilor teoretice. Astfel legile generale ale creșterii și dezvoltării corpului uman permit aprecierea nivelului de creștere și dezvoltare al copiilor și adolescenților în funcție de vârstă, sex și caracteristici bio-sociale ale populației de proveniență. Măsurătorilor antropometrice se constituie în mijloace de diagnostic paraclinic. De asemenea, studiile populaționale permit depistarea populațiilor cu risc de îmbolnăvire.

Cine ar putea beneficia de aceste studii?

Toate instituțiile care au preocupări legate de om – cele  medicale, școlare, industriale. O problemă de antropologie populațională este modificarea în timp a dimensiunilor corpului uman. Astfel statura a crescut în ultima sută de ani în toate populațiile la care s-a urmărit acest para­metru, iar în țările cu o dezvoltare socio-eco­no­mică ridicată se constată deja reducerea acestui fenomen. În schimb, se constată o creștere explozivă în greutate,  în volum corporal, care implică un grad înalt de predispoziții patologice, obezitatea constituind deja o pandemie la scară mondială.

Care este impactul acestor modificări?

Paralel cu aceste modificări corporale asistăm la o creștere și dezvoltare mai precoce a copiilor și adolescenților și la o creștere a speranței de viață care ridică probleme socio-culturale importante. Încă nu am deslușit bine impactul migrării populaționale de la sat la oraș sub toate aspectele sale bio-sociale. Ar trebui abordată  și problema mondializării populaționale din punct de vedere biologic și în special al impactului cultural. Studiul variabilității caracteristicilor umane, permite industriei producătoare de bunuri materiale, dimensionarea produselor în funcție de dimensiunile specifice ale diferitelor populații. Industriile de confecții pentru îmbrăcăminte sau încălțăminte sunt beneficiarii acestor studii, ținând cont de modificările în timp ale dimensiunilor corporale. La noi în țară astfel de cercetări  sunt ignorate de industrie.

Și atunci?

Rămânem în perimetrul cercetărilor fundamentale, care pot însă prezenta o mare deschidere practică.

Din punct de vedere antropologic, de ce este condiționată obezitatea?

În primul rând, de felul nostru de a ne hrăni, bazat pe industrializarea alimentelor. Acest tip de alimente constituie o hrană cu o încărcătură energetică foarte mare și depășește necesarul de hrană cu care oamenii erau obișnuiți până prin mijlocul secolului XX. O altă cauză este seden­tarismul. Nedepunând o activitate fizică pe măsura caloriilor ingurgitate surplusul se depune sub formă de țesut adipos. Dar este implicat și factorul cultural. În țările dezvoltate obezitatea este apanajul păturii sărace a populației cu nivel educațional scăzut. În țările mai puțin dezvoltare, categoriile sociale cu statut economic ridicat sunt afectate, nivelul educațional nefiind atât de implicat.

De ce?

Pentru că hrana naturală echilibrată în nutrienți și calorii este mai scumpă față de hrana produsă industrial. Iar pentru a te hrăni sănătos, în afara, mijloacelor economice este necesară cultura înțelegerii necesității ei.

Vă propun să insistăm puțin asupra dimensiunii  culturale, în accepțiunea cea mai largă.

Ne întoarcem la hrană, pentru că există o cultură a felului în care omul mănâncă. Ce, cum și cât se mănâncă diferă de la o populație la alta în funcție de sursele de hrană și modul de obținere. Condițiile naturale determină variabilitatea speciilor de floră și faună care influențează varietatea, consistența și cantitatea alimentației  ce ține încă de tradiții locale.

Alte cercetări?

Acum suntem în stadiul elaborării Atlasului Antropologic al României. Studiile de paleoantropologie realizate de cercetătorii noștri constituie date de referință în literatura internațională de specialitate. Pe baza cercetărilor realizate în ultimii ani privind obezitatea la copii și adolescenți suntem parteneri în cadrul unui proiect internațional ce studiază acest fenomen, alături de echipe de cercetare din Franța, Spania, Maroc, Cehia și Bulgaria – proiect în care eu conduc echipa română. Secția de antropologie culturală și socială se evidențiază prin lucrări și conferințe deosebit de interesante și vizează înțelegerea omului în condițiile din ce în ce mai alerte ale globalizării.

Sunt mulți tineri în Institut?

Aproape 70% dintre cercetătorii noștri sunt sub 50 de ani.

Cu o arie de cercetări atât de amplă și diversificată, antropologia nu riscă să se suprapună cu alte discipline?

Nu. Practic, antropologia este tangentă cu alte domenii, poate lua informații din alte domenii după cum, la rându-i,  oferă informații,  fără să-și piardă specificitatea.

Putem spune ca odinioară Alexis Carel că omul este necunoscut?

Da, pentru că omul este într-o continuă devenire, iar antropologia cercetează aceste modificări. Deci, este și  o știință a viitorului.

ANUNȚ
Secția de Științe chimice a Academiei Române organizează concurs pentru ocuparea funcției de director la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, Institutul de Chimie Timișoara și Centrul de Chimie Organică „Costin D. Nenițescu“.
Candidații pot depune dosarele de concurs la Registratura Aca­demiei Române până la data de 30 martie a.c., ora 14. Detalii pe site-ul: www.academiaromana.ro  sau la numărul de telefon: 021.2128640, int. 175.

Elena Solunca Moise