Genealogie și societate
Editura Enciclopedică
Acad. Dan Berindei
Disciplină auxiliară a istoriei, genealogia este definită ca urmărire sistematică a filiației membrilor unei familii în funcție de gradul de rudenie și s-a dovedit deosebit de utilă prin explicațiile și clarificările necesare pentru o cunoaștere și înțelegere mai profundă a trecutului. În recenta sa carte „Genealogie și societate“, apărută la Ed. Enciclopedică, acad. Dan Berindei a inclus 18 studii și comunicări susținute la manifestări științifice din țară și străinătate acoperind secolele XVIII și XIX. Căutând a se apropia și de genealogia socială, distinsul istoric a optat deopotrivă pentru cele cu demersul cu un caracter general ca și cele dedicate unor familii importante sau chiar unor persoane. Scrise în limbile română, franceză și germană, studiile cuprinse prezintă „marile familii boierești, inclusiv cele de origine străină, familiile domnitoare fanariote, relațiile dintre ele și societatea românească și, mai ales în această privință, procesul de «românizare», de fapt de integrare și combinare… din cursul perioadei fanariote, procesul de destrămare a Vechiului Regim și mutațiile sociale referitoare la clasa conducătoare“. Reținem câteva date semnificative: „Grandes familles de bozard roumains d’origine étrangère“, „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie“, „Analiza situației clasei dominante din Țara Românească în temeiul cartografiei din 1829“ (în colaborare cu Irina Gavrilă), „Sozialer Wandel der Rumänischen Führungsschichten im 19 Jahrhundert“ sau „Legături genealogice dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Țara Românească“.
Filosofie și știință în epoca modernității târzii
Acad. Alexandru Boboc
Editura Academiei Române
Cu subtitlul „Reconstrucții filosofice sub impactul spiritului științific modern“, cartea academicianului Alexandru Boboc, vine în întâmpinarea unei nevoi în cercetarea filosofică de la noi, cu atât mai mult cu cât se referă la gândirea filosofică elaborată într-un timp marcat decisiv de dezvoltarea științei. Ocolirea sau ignorarea orientărilor din gândirea acestui timp face greu de înțeles, dacă nu chiar imposibil, apariția și dezvoltarea unor domenii ca epistemologia, axiologia, filosofia culturii sau filosofia acțiunii ș.a. Spre o mai bună înțelegere, cartea are o alcătuire sistematică, fiecare capitol fiind împărțit în subcapitole dedicate unor personalități reprezentative pentru marile orientări filosofice care s-au impus în conștiința acestui timp – pozitivismul englez, neocriticismul, neohegelianismul anglo-saxon, neo-spiritualismul francez, idealismul neoromantic german și empiriocriticismul. Autorul dimensionează un vast tablou al gândirii filosofice moderne, în care se pot urmări diferențele de problematizare față de gândirea contemporană și, la fel de important, aspectele de continuitate. Între diferențe și continuitate, rămân suverane cuvintele lui Kant: „numai calea critică mai rămâne deschisă“. Adevărul acestor cuvinte este probat de felul în care a evoluat gândirea filosofică a secolului XX ale cărei direcții de problematizare și chiar unele soluții sunt sesizabile încă din această perioadă. Desigur, important rămâne studiul și, pentru aceasta, cartea semnată de acad. Alexandru Boboc este un ghid și, mai mult, o cronică temeinic susținută la care cititorul îl poate apela ca la un reper pentru propriile lui considerații.
Colaborare cu Academia Română
