La Editura Enciclopedică a apărut cea de a doua ediție a volumelor IV și V din Tratatul de Istria Românilor, editat de Secția de ?ê?£tiințe Istorice și Arheologie a Academiei Române.
În Cuvântul înainte de la volumul IV, „De la universalitatea creștină către Europa «Patriilor»“, acad. ?ê?£tefan ?ê?£tefănescu și acad. Camil Mureșanu subliniază că, față de prima ediție, au fost făcute modificări, „unele capitole sau subdiviziuni a fost înlocuite…altele au suferit modificări, uneori considerabile“. A fost introdus un capitol nou, al IX-lea, privind viața cotidiană și a fost lărgită considerabil lista de colaboratori. Din seria adăugirilor mai menționăm îmbogățirea documentației, atât privind sursele istorice cât și istoriografia. Totodată a fost acordat un spațiu mai mare culturii, integrată în procesul social-istoric, oferind prilejul evaluară unor procese, fenomene și evenimente din istoria acestor secole. Volumul, coordonat de acad. ?ê?£tefan ?ê?£tefănescu, acad. Camil Mureșanu și acad. Ioan Aurel Pop, cuprinde zece capitole – „Izvoarele istoriei românilor în secolele XIV-XVI“; „Situația internațională“, „Economie și societate“; „Instituții și viață de stat“;“ În apărarea țării și a Creștinătății“; „Țările Române în ierarhia medievală a statelor europene“; „Voievozi și cavaleri în apărarea țării și a Europei“; „Lupta pentru supraviețuire în secolul al XVI-lea“; „Țările Române și Imperiul Otoman (1400-1600)“; „«Războiul cel lung» (1593-1606) și resurecția“; „Civilizația tradițională românească în secolele XIV-XVI“ și „Cultura în secolele XIV-XVI“.
Volumul V, „O epocă de înnoire în spirit european. (1601-1711/1716“, cuprinde în linii mari, cum subliniază regretatul istoric Virgil Cândea, „secolul al XVII-lea de la momentul Mihai Viteazul până la sfârșitul domniilor strălucite ale lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir, fiind prima sinteză de asemenea dimensiuni dedicată acestui timp istoric. Secolul al XVII a fost „unul relevant în privința istoriei politice, când s-au afirmat monarhii români și s-au intensificat legăturile între cele trei principate române și deopotrivă în sfera culturii, unde s-au consolidat practica scrierii și creația în limba română“. Cu peste o mie de pagini, volumul se deschide cu cuprinzătoare introducere, „Izvoarele istoriei românilor de la 1600 la 1711/1716“, urmată de trei mari părți – „Viața politică de la Mihai Viteazul la fanarioți“; „Structuri economice și instituționale“; „Cultura și arta – împărțite pe capitole“, bogat și semnificativ ilustrate cu documente aflate în colecțiile Bibliotecii Academiei Române.
Ca și celelalte, volumele IV și V în noua lor ediție, substanțial îmbogățită, sunt de natură să înlesnească o mai bună înțelegere a locului și rolului României în contextul statelor europene și ale lumii.
Colaborare cu Academia Română
