Defileurile pentru moda toamna-iarna 2003-2004 nu puteau neglija garderoba masculina. O prima constatare vizeaza diferenta dintre propunerile adresate sexului frumos si acelea pentru barbati. In timp ce, chiar in acest sezon, stilistii se intrec sa scurteze fustele si sa propuna materiale fluide, barbatii vor fi imbracati in haine groase, in care lana si blana au rolul de vedete. Dar aceasta din urma, ca si celelalte materiale textile, va trebui sa aiba, mai ales in viziunea americana, aspectul lucrurilor purtate si spalate de mai multe ori. Pielea are si ea o patina ce pare data de timp, este plisata, perforata, decupata, imprimata cu laser. Denimul sau tesaturile imitand lana capata aspectul pielii de caprioara sau sunt imprimate in carouri, iar pantalonii par si ei compusi din bucati sau au aspectul armurilor. Se poarta mai ales variatiile de negru – mat si stralucitor -, cu reieuri stralucitoare in costume. Un statut aparte au hainele de catifea, care, in ceea ce le priveste, arata bine intretinute. Un model mai special este acela al pantalonilor cu cinci buzunare, puloverele si tricourile sunt pictate pe dos, pigmentul imprimandu-se in tesatura, schitand pe fata un desen aproape sters. Linia sport ia uneori culoarea metalului, hainele din imitatie de piele au dublura rosie, pantalonii largi si bluzoanele se intalnesc cu costumele elegante, de o croiala impecabila, la care se adauga imense saluri de lana si, obligatoriu… palarie. Cu un baston si o combinatie alb-negru, aspectul de dandy este asigurat, amintind de starurile hollywoodiene.
Desigur, nu lipsesc excentricitatile, de la pantalonii suflecati, stil Gavroche, la tinute unisex mai apropiate insa de linia feminina, de la parkas la gulere de blana.
Evident, colectiile, care confirma, de fapt, liniile generale trasate inca de anul trecut, poarta semnaturile prestigioase ale creatorilor de haute couture, de la Biagiotti la Versace, de la americanul Rick Owens la Chanel, de la Fendi sau Armani sau Yoji Yamamoto, de la Viktor & Rolf la Van Notten, si lista poate continua.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane