În august 1867, la prima ședință a Societății Literare Române, se anunța că episcopul de Buzău, Dionisie Romano, dona 6.000 de volume și 400 de manuscrise din biblioteca lui Constantin Cornescu Olteniceanu. Donația constituie actul de
naștere al Bibliotecii Academiei Române iar Dionisie Romano a fost primul membru de onoare al Academiei Române. După 140 de ani, la Biblioteca Academiei Române s-a desfășurat o sesiune festivă, o întâlnire de suflet la care au participat membri Academiei Române, personalul Bibliotecii și cititori. Amintind vremurile de început, prof. Dan Horia Mazilu, director general al Bibliotecii, membru corespondent al Academiei Române, a subliniat că, până la apariția Legii exemplarelor obligatorii (1885), Biblioteca s-a îmbogățit prin donații făcute de membri ai Academiei Române, de numeroși cărturari și prin achiziții. Răsfoind istoria Academiei Române, cunoaștem numele lor, donațiile făcute și că, aproape anual, în adunările generale ale Academiei se prezenta un raport privind situația cărților, publicaților și manuscriselor. Mai aflăm că în 1898 s-a deschis prima sală a Bibliotecii cu 32 de locuri și o sală de studiu a manuscriselor, despre discuțiile privind localul adecvat pentru acest "tezaur național mai presus de orice prețuire bănească", local inaugurat în 1937. Existau atunci 500.000 de cărți și borșuri, 150.000 de periodice, 300.000 documente istorice, 8.000 de manuscrise, 12.000 stampe și portrete, 2.000 de hărți, 20.000 monede, și 500 de obiecte pentru "muzeul în formaține".
Cititorii de ieri, de azi și de mâine vor înțelege de ce acad. Radu Voinea consideră Biblioteca "o uriașă cetate a tăcerii în care se citește, se studiază, se cercetează și se aprofundează într-o liniște deplină un uriaș tezaur de înțelepciune". Amintind de anii de până 1989, când sălile erau friguroase, acad. Radu Voinea a relatat cum de la "cele două cabinete" se solicitau documente importante pentru istoria noastră, fără să mai fie restituite. Când s-a înființat Muzeul Național de Istorie, o serie de colecții au fost transferate cu toată opoziția conducerii Academiei, după cum alte numeroase documente au luat drumul Arhivelor Statului. Participanți au putut afla despre necazuri, izbânzi și proiecte, despre oameni și fapte dar mai ales despre impresionantul tezaur al Bibliotecii din comunicările prezentate de Gabriel ștrempel, membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Bibliotecii, acad. Florin Filip, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, acad. Gheorghe Mihăilă, Fănuș Băileșteanu, director adjunct al Bibliotecii, Gabriela Dumitrescu, șef Serviciu de manuscrise și carte rară, Anca Bogdan, șef al Serviciului de bibliografie ș. a.
Un tezaur de înțelepciune
În anul 1990 au început lucrările de extindere, consolidare și modernizare ale acestui locaș de cultură, finalizate în 2005. Într-o aducere la zi a inventarului de peste 11,5 milioane de piese, Fănuș Băileșteanu a enumerat cele aproximativ 860.000 titluri de carte, însumând peste 3,5 milioane de volume, precizând că nu există lucrare valoroasă din literatură românească și universală care să nu-și fi găsit locul cuvenit în Bibliotecă. La Cabinetul de stampe se află 50.000 de gravuri, 30.000 de desene și numeroase albume de artă și cărți de istoria și teoria artei. Continuând, la Cabinetul de muzică pot fi consultate 10.140 de manuscrise și 50.000 de lucrări de specialitate, 20.550 imprimate pe suport electronic. În Cabinetul de hărți sunt 5.000 hărți în mape, 3120 hărți pliate, 413 hărți în suluri, 4000 planuri de moșii, aproximativ 40.000 de foi de hărți. Mai departe, Cabinetul de numismatică are 20.000 de piese antice (grecești și romane), 40.000 piese medievale, bizantine, 20.000 piese turcești, 500 geme și camee, 10.000 medalii, 20.000 de timbre și 10.000 bancnote.
Cabinetul de manuscrise, carte rară adăpostește cu cea mai bogată colecție de manuscrise din țară și peste 11.000 de volume de carte rară, tipărituri deosebite prin vechimea, ornamentația originală, legăturile și materialele pe care au fost imprimate, mărcile de proprietate și însemnările autografe ale unor personalități cărora le-au aparținut. Gabriela Dumitrescu ne-a vorbit și despre donația făcută de fiica academicianului Virgil Cândea, care aduce și o noutate – o sală cu acces direct la raft. "Donația conține 100 de titluri, în mare parte carte rară, o colecție adunată cu nesfârșită dragoste pentru cuvântul scris, cum mărturisește Ioana Feodorov și așa cum a fost cunoscut Virgil Cândea."
Cum tradiția este comptibilă cu modernizarea, dr. Măriuca Stanciu, șef Serviciu informare științifică-automatizare, ne-a spus că informatizarea Bibliotecii a început în 1997, odată cu achiziționarea programului integrat de bibliotecă ALEPH, folosit în special la catalogare. Din 2006 s-a trecut la o versiune nouă a programului ALEPH500 și, până acum, s-a realizat o bază de date – OPAC (online public automated catalog) – cu peste 130.000 de înregistrări bibliografice ( cu cele mai noi achiziții de carte și publicații, dar și cu o bună parte din colecțiile patrimoniale). "Cea ce individualizează efortul Bibliotecii este îmbinarea dintre colecțiile de patrimoniu, unice în România, și exploatarea lor pe baza celor mai moderne tehnici". Au fost realizate două aplicații de bibliotecă virtuală – catalogarea manuscriselor eminesciene și a fotografiei românești de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, cu toate informațiile importante din punct de vedere istoric, etnografic, geografic, literar ș.a. Bibliotecă are și un site, www.biblacad.ro, ce cuprinde un istoric al Bibliotecii, evoluția colecțiilor, lista publicațiilor cu acces gratuit, informații utile și adresele unor biblioteci din România și din străinătate, ale căror cataloage OPAC pot fi consultate direct după site-ul Bibliotecii. Din 2006, catalogul electronic al Bibliotecii este integrat în primul catalog electronic din România – ROLINEST -, unde sunt cataloagele electronice ale bibliotecilor universitare din București, Iași, Cluj și Timișoara.
Și alte câteva date. Biblioteca este frecventată anual de cca. 12.000 de cititori care consultă sau studiază 29.000 de volume și 30.000 periodice. Cei mai mulți cititori sunt membri ai Academiei Române, cercetători din rețeaua academică sau din alte institute, cadre didactice universitare dar și doctoranzi, masteranzi și studenți. E mai greu de știut câte studii sau cărți au fost scrise pe baza acestei bibliografii naționale, îmbogățindu-i tezaurul și câte vor mai fi scrise.
Au mai fost câteva momente ce au dat acestei întâlniri de suflet un plus de solemnitate. Pentru cele șase decenii de viață dedicate Bibliotecii, Gabriel Ștrempel a primit diploma de excelență. Unora dintre cei mai distinși cititori li s-au înmânat diplome de fidelitate: prof. Ion Hangiu, prof. Mircea Anghelescu, prof. Pavel Țugui, prof. Ion Oprișan, publicistul Geo Șerban, prof. Dumitru Hâncu, editorii Mircea Coloșenco și Marin Diaconu, scriitorul Ion Lăcustă și publicistul Ion Cristoiu. Săli ale Bibliotecii au primit numele unor binecunoscute personalități: Ioan Bianu, N. N. Constantinescu, Virgil Cândea, D. Panaitescu-Perpessicius, George Oprescu, Constantin Moisil, Theodor Pallady, D. Cuclin, I. C. Băcilă.
La încheiere, urarea tradițională: Vivat, crescat, floreat.
