Acestea au fost – si chiar in aceasta ordine – punctele conferintei de presa acordata de Ministerul Culturii si Cultelor ieri dimineata. Ministrul culturii, acad. Razvan Theodorescu, insotit de o parte a board-ului sau a prezentat ziaristilor toate reusitele institutiei pe care o conduce, evitand, cu inteligenta si aplombul ce-l caracterizeaza, aluziile la posibile esecuri. Relevanta in acest sens a fost mai ales prezentarea proiectului de buget pentru anul urmator, in cadrul careia mentionarea surselor extrabugetare a avut evident rolul de a imbunatati imaginea resurselor insuficiente pe care statul roman le gandeste intotdeauna pentru acest domeniu al societatii, unul dintre cele mai reprezentative in imaginea noastra internationala.
Bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, prevazut pentru anul 2003, este de doua mii de miliarde saptezeci si noua de milioane de lei, dupa afirmatia ministrului, cu 17% mai mare decat acela din anul in curs. Prevazand, desigur, reactiile societatii civile si ale presei la votarea bugetului, ministrul culturii a tinut sa precizeze ca, si pana acum, si de aici inainte ministerul pe care il conduce a fost si va fi -intens sprijinit de catre Guvern- din rezervele acestuia si, mai nou, din Fondul Romania, prin avansarea, aproape saptamanal, a unor sume semnificative, peste 70 miliarde de lei, care au facut posibile diversele proiecte finalizate pana acum. Ministrul a mai amintit de ultima rectificare bugetara in urma careia s-au primit 137 de miliarde, bani necesari subventiilor din lunile noiembrie si decembrie. Am retinut ca, in anul viitor, vor creste cu 20% cheltuielile pentru salarii, cu 60%, cele pentru programele culturale, iar in jur de o suta de milioane de lei vor fi destinate conservarii si restaurarii monumentelor. -Proiectul de buget asigura lucrarile de conservare, restaurare si punere in valoare a monumentelor istorice-. Am aflat ca un credit extern de cinci milioane de euro va permite terminarea acestei cladiri pana la Festivalul International -George Enescu-, ce va avea loc la inceputul toamnei anului 2003. -Atunci cand este vorba de bani pentru cultura, a afirmat ministrul, bugetul este numai un punct de pornire, la care se adauga suportul din rezerva Guvernului.-
Un alt punct al informarii l-a constituit situatia solutionarii problemelor ridicate de Capitolul 20, ce revine, in procesul integrarii europene, Ministerului Culturii, capitol cuprinzand cultura si audiovizualul. In 29 octombrie, ministerul a trimis Guvernului, spre implementare, hotararea ceruta de Normele integrarii europene, conform Directivei 93, fara de care nu se poate incheia procesul de aderare, privind restituirea bunurilor culturale ce au parasit ilegal teritoriile statelor. Ulterior, Legea patrimoniului mobil va trebui amendata pentru armonizarea ei cu aceasta directiva. Alte doua directii presupuse de integrarea noastra europeana sunt Cultura 2000, prezentata de mai multe ori in ultimul an, si Directivele Consiliului Europei privind Drepturile de Autor. In acest ultim domeniu, s-a precizat noul statut al Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), organism aflat in subordinea directa a Guvernului si pus sub autoritatea ministrului culturii, fara a fi parte integranta a Ministerului Culturii si Cultelor.
Secretarul de stat Ion Antonescu a accentuat efortul ministerului de a reduce dependenta institutiilor culturale fata de domeniul public, prin adoptarea practicilor comunitare in materie de finantare culturala, in principal din punct de vedere al armonizarii legislative. Referindu-se si domnia sa la Directiva 93, conform careia toate bunurile de tezaur patrimonial care au fost exportate dupa 1993 trebuie sa revina in statele respective, a dat ca exemplu lucrarea Domnisoara Pogany de Brancusi. Exemplu care nu ni se pare relevant, cu atat mai mult cu cat, dupa stiinta noastra, lucrarea nu a parasit ilegal tara. Relatiile dintre institutiile romane si cele europene se realizeaza mai ales prin Programul Cultura 2000.
Un accent important pentru intelegerea conceptului de integrare europeana i s-a datorat directorului general Vladimir Simon, care s-a referit la articolul 151 al legislatiei europene, conform caruia culturile nu pot fi unificate, fiecare pastrandu-si specificitatea, dat fiind ca domeniul scapa oricarei posibilitati de programare comunitara. Reglementarile se refera numai la comunicarea valorilor culturale. Acesta este si rolul programului-cadru Cultura 2002, a carui implementare in Romania a fost apreciata in mod deosebit. O statistica realizata de un observator ungur arata ca, intre statele central si est-europene, capacitatea Romaniei de a se implica in proiecte culturale comune se situeaza pe primele locuri. Exista cinci lideri de proiecte romani, la egalitate cu Cehia, de exemplu, fata de patru in Letonia, doi in Polonia, unu in Slovacia. Ne depaseste doar Ungaria (sapte). Ca numar de institutii integrate in proiecte europene in calitate de co-partener sau participant, ne aflam pe locul al treilea. Se pare ca domeniul ce s-a adaptat cel mai repede este acela al artelor vizuale, cu 12 proiecte, dintre care doua coordonate de operatori romani, ceea ce inseamna locul al patrulea dupa Polonia, Ungaria, Slovenia. Urmeaza, in ordine, domeniile: carte (trei proiecte – ca lider), mostenire culturala (doua proiecte), artele spectacolului (un proiect). Daca avem in vedere ca la toate proiectele din Programul Cultura 2000 participa la licitatie toate statele Uniunii Europene, performantele noastre, fara a fi spectaculoase, raman remarcabile. In sfarsit, un capitol important, dar care, din pacate, nu va putea fi niciodata finalizat (nicaieri in lume): patrimoniul cultural si, mai ales, acela imobil. Infiintarea unor institutii specializate, cum ar fi Institutul National pentru Protejarea Monumentelor Istorice si, mai recent, a unui Laborator de cercetare in vederea conservarii patrimoniului national mobil, gazduit in cladirea Muzeului National de Istorie, care va incepe sa functioneze in perioada imediat urmatoare, sunt importante, dar rezultatele urmeaza abia sa apara.
Ministrul culturii a anuntat inaugurarea, in 28 sau 29 octombrie, a noii cladiri a Muzeului Satului. Noua, in sensul ca ea va fi finalizata in proportie de doua treimi, pentru ca, altfel, cei 10 ani – daca nu mai mult – de cand treneaza lucrarile acolo ii confera o varsta aproape venerabila. Partea ce va fi inaugurata este rezervata birourilor, atelierelor si laboratoarelor muzeului, anul viitor urmand sa se termine si restul cladirii, afectat Ministerului Culturii si Cultelor. O stire care ne-a bucurat intr-adevar a fost reintroducerea in circuitul public, la inceputul lunii decembrie, a vechii cladiri a Tinerimii Artistice. Construita la inceputul secolului XX, prevazuta cu o sala de spectacole, cladirea a reprezentat un nucleu important al culturii romanesti inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
