Un bilant exhaustiv al cartilor editate in acest an este practic imposibil. El va fi poate facut, candva, de statisticienii lecturii. In orice caz, oferta editoriala a fost generoasa, iar Targul Gaudeamus a demonstrat-o in mare masura. Va semnalam astazi patru volume, aparute la patru edituri diferite.
Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati, intemnitati, ucisi.
Este titlul celui de-al patrulea volum al Dictionarului intocmit de Cicerone Ioanitoiu (literele F-G), aparut la Editura Masina de scris. -Autoritatile comuniste din Romania au trimis in inchisori si lagare, din motive politice, 2.000.000 de oameni. Dintre ei, 200.000 au murit, executati dupa o judecata sumara sau supusi unui regim de exterminare, de o cruzime nemaiintalnita-, scrie Alex Stefanescu in prefata volumului. Autorul dictionarului, Cicerone Ioanitoiu, nascut in 1924 la Craiova, a fost condamnat la 26 ani de inchisoare pentru ca facuse parte din organizatia de tineret PNT. A petrecut in inchisori 10 ani. In 1979, la interventia presedintelui de atunci al Frantei, Valerie Giscard d*Estaing, a fost lasat sa plece din tara. A dus cu el in Franta, ascunse in pingelele pantofilor, microfilme ce contineau informatii despre oameni nevinovati care murisera in temnitele comuniste. Impreuna cu alte informatii culese de acolo, ele au constituit materialul necesar scrierii mai multor carti: Morminte fara cruce, Persecutia bisericii din Romania… Dictionarul reprezinta numai una dintre operele lui. El va avea 14 volume si va cuprinde referiri la aproximativ 70.000 de persoane. Intalnim aici invatatori, tarani, cantori bisericesti, muncitori, mosieri, preoti iezuiti, dominicani, ortodocsi, catolici, medici, calugari, avocati, studenti, sionisti judecati in 1951, ziaristi. Printre ei figureaza pictorul Alexandru Victor Feodorov, director tehnic la Teatrul National, la Bulandra si Opereta, generalul Agricola Filip, comandantul Corpului IV Armata care a eliberat Clujul in octombrie 1944, Alexandru Filitti, comandantul celor -110 sabii-, care obtinusera o victorie stralucita in 1916 la Robanesti, Constantin Fortunescu, renumitul profesor craiovean, directorul revistei Arhivele Olteniei, arestat pentru spiritism, poetul si traducatorul Franyo Zoltan, Grigore Gafencu, parintele Galeriu, Constantin Gane, autorul binecunoscutei lucrari Trecute vieti de doamne si domnite. Un inventar cutremurator.
Memoria. Revista gadirii arestate
Numerele 40 si 41 ale acestui periodic, dedicat aceleiasi realitati tragice, ofera cititorului o seama de marturii, articole ce incearca sa recupereze trecutul. Sumarul anunta sectiuni dedicate Memoriei aproapelui, Memoriei Armatei Romane, Memoriei cartilor, Memoriei viitorului. Alaturi de noi piese la Dosarul Pitesti, sunt schitate figurile catorva martiri: folcloristul Petre V. Stefanuca, autorul lucrarii Cercetari folclorice pe valea Nistrului de Jos, Mihai Calleya, inginer stralucit, Marcel Ungureanu, unul dintre apropiatii lui Titel Petrescu, Iancu Robu. Continua lectiile de geografie a detentiei, de istorie, de literatura a Gulagului, cu Moartea este o repetitie insuportabila semnata de Vladimir Bukovski. Acest numar dublu este ilustrat cu reproduceri din opera pictorului Georges Dumitresco, medic, pictor si scriitor roman stabilit in Elvetia, una dintre cele 5.000 de personalitati ale lumii desemnate de Institutul Biografic American si unul dintre cei 2.000 de intelectuali renumiti ai secolului XX, conform I.B.C. Cambridge, care a cunoscut si el, in Romania, rigorile inchisorilor comuniste.
Cu Geoge Lesnea prin veac
Editura Alfa din Iasi a publicat volumul cu acest titlu semnat de Grigore Ilisei (editia a III-a revazuta si adaugita), o rememorare a lumii culturale si artistice a capitalei moldave, acoperind aproape intreg secolul XX, realizata sub forma unor interviuri. Poetul George Lesnea s-a nascut in 1902 si a fost poate ultimul reprezentant al boemei artistice iesene de sorginte frantuzeasca. Rafinat, cu un umor scanteietor si -verbul ca o floreta-, a fost autorul unei poezii -pline de o delicioasa salbaticie si de un primitivism puternic, sincer si irezistibil-, dupa caracterizarea lui Alexandru Al. Philippide. Grigore Ilisei a avut inspiratia de a-l invita sa-si depene amintirile si sa evoce oamenii de cultura pe care i-a cunoscut. A rezultat volumul acesta, o istorie informala a literaturii si o savuroasa reconstituire a orasului ce a fost atat timp alintat cu sintagma: dulce targul Iesilor. De la Garabet Ibraileanu si revista Viata Romanesca, ce, dupa spusele poetului, -se citea din scoarta-n scoarta- si pe la care s-au perindat Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Calistrat Hogas, Gala Galaction, la George Enescu si concertele sale ascultate de Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Constantin Tanase, de la familia Rosetti la Sadoveanu, de la Panait Istrati, cel a carui minte -era numai fulgere-, la Rebreanu si Tonitza, pentru a aminti numai o foarte mica parte dintre personajele inviate de convorbirile celor doi scriitori, se incheaga in mintea cititorului atmosfera unei epoci pe care vremea noastra o priveste cu nostalgic amuzament. O epoca in care oamenii aveau timp sa se intalneasca, sa povesteasca, sa-si traiasca visele si iubirile. O epoca pentru care cuvantul -pragmatic- nu facea parte din vocabularul curent.
Gogol, Teatru
Fundatia culturala Est-Vest a publicat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, acest volum cuprinzand piesele Revizorul, Casatoria, Cartoforii ale marelui scriitor rus, in traducerea lui Nicolae Iliescu, cel care a talmacit pentru cititorii romani o seama de opere capitale ale literaturii ruse si sovietice, dintre care amintim Vaporul alb, Esafodul si Cantecul stepei, cantecul muntilor de Cinghiz Aitmatov, Arhipeleagul GULAG al lui Soljenitin, Scrieri despre literatura si arta de Dostoievski. Actualul volum beneficiaza de o seama de note explicative de mare interes, de o prefata semnata de Radu Beligan, cel care a cucerit Moscova in spectacolul Revizorul, si de un studiu privind Posteritatile lui Gogol, semnat de istoricul literar Albert Kovacs. Volumul ofera o lectura amuzanta si ne aduce aminte ca dramaturgia poate oferi satisfactii estetice chiar si in afara scenei.
