Centenar Radu Grigorovici (1911-2008)

Savantul, Profesorul, Omul

La împlinirea unui secol de la nașterea academicianului Radu Grigorovici, personalitate de referință în viața noastră științifică și culturală, comunitatea științifică l-a omagiat în cadrul unui simpozion organizat de Academia Română și Institutul Național de Fizica Materialelor. Viața și activitatea Savantului, Profesorului, Academicianului și Omului Radu Grigorovici au fost evocate de acad. Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române, prof. Rodrigo Martins, președinte al Societății Europene pentru Cercetarea Materialelor, acad. Horia Scutaru, președintele Secției de Științe Fizice, prof. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, prof. Andrei Andrieș, președinte de onoare al Academiei de Științe din Moldova, membru de onoare al Academiei Române, acad. Ștefan Ștefănescu, Stanford Ovshinsky, prof. Peter Barna, prof. Manfred Rehbinder, prof. Athanasie Truția, Dan H Constantinescu, dr. Anina Vancu, dr. Andrei Devenyi, dr. Mihai Popescu, ing. Mircea Irimescu și dr. Nicolae Bârsan. Au fost lansate volumele din  opera academicianului Radu Grigorovici – „Articole știin­țifice”, „Profesorul și cursurile sale de optică restituite” și „Argumente. Despre, idei și politici”.

Repere biografice

Născut la Cernăuți la 20 noiembrie 1911, acad. Radu Grigorovici,  este singurul fiu al lui Gheorghe și Tatiana Gri­go­rovici, cunoscuți social-demo­crați bucovineni, de la care, cum mărturisea: „Am învățat să nu fiu laș, să-mi spun părerile pe față, să cred în superioritatea democrației, în dreptate socială și într-o etică ce se apropie de cea creștină.”  Este expresia unui crez manifestat cu perse­verență de-a lungul unei vieți trăite în cel mai riguros spirit științific și în respectul normelor proprii unei etici a integrității. În 1928, după absolvirea liceului „Aron Pumnul” și-a continuat studiile la Universitatea din Cernăuți, obținând, în 1931, licența în științe chimice și, în 1834, în științe fizice. După patru ani își lua doctoratul cu teza „Potențialul disruptiv în vapori de mercur” iar în anul 1958 a obținut titlul de doctor docent. A început cariera universitară  Cernăuți ca preparator la Laboratorul de fizică experimentală a profeso­rului Eugen Bădărău, „cel mai bun conducător de catedră pe care l-am cunoscut”,  pe care l-a însoțit când, în anul 1936, a fost transferat ca șef al catedrei de fizică moleculară, acustică și optică la Universitatea din București. A urcat treptele ierarhiei universitare, ajungând conferențiar și a predat cursuri de optică geometrică și elec­tromagnetică, optică generală, optotehnică, fotoluminescență, spectroscopie aplicată, electro­nică generală. În 1960, Radu Grigorovici a fost nevoit să-i întrerupă cariera universitară,  „sfătuit discret și binevoitor” să aleagă cercetarea. Un moment dificil peste care a trecut cu o demnitate exemplară. A fost, rând  pe rând, inginer-șef, șef de serviciu tehnic, inginer consultant la fabricile  de becuri „Lumen”  și „Electrofar”. S-a dedicat cercetării științifice și, în 1963, a devenit șef al Secției de Semiconductori și, apoi, director adjunct științific al Institutului de Fizică al Academiei Române, devenit, în 1970, Institutul de Fizică și Tehnologia Mate­rialelor de la Măgurele. A mai fost lector al Institutului de Fizică Teoretică de la Trieste, lector la Școala de vară de Semiconductori Amorfi de la Universitatea scoțiană Aberdeen și profesor invitat la Uni­ver­sitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris.

Prestigiul omului de știință

Omul de știință Radu Gri­gorovici a adus contribuții valoroase în mai multe domenii cum sunt: fizica descărcărilor electrice în gaze (unde a realizat primele determinări de potențial disruptiv în vapori de mercur), demonstrarea mecanismului termic al torței de înaltă frecvență, optică fiziologică și instrumentală, ș.a. Contribuțiile în domeniul semiconductorilor amorfi, în care este considerat ctitor de școală,  au fost recunoscute de fizicianul Sir Nevill Mott, laureat al premiului Nobel care, în discursul său de recepție de la Academia Suedeză, Sir Nevill Mott a menționat pe acad. Radu Grigorovici și colaboratorii săi ca deschizători de drumuri în fizica materialelor necristaline. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări de specialitate, tratate și monografii, din țară și de peste hotare și au făcut să fie ales membru al mai multor instituții științifice internaționale de prestigiu, ales în numeroase congrese internaționale, în comitetele de redacție a unor reviste de specialitate.
  În 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, membru titular în 1990 și vicepreședinte 1990-1994, participând activ și responsabil la procesul de refacere al acestui „for reprezentativ al spiritua­lității românești”.

O lecție de demnitate

Din evocările făcute am aflat mai multe despre Omul Radu Grigorovici, care în amintirea dr. Anina Vancu, și a tuturor celor care l-au cunoscut, a fost: „Un spirit liber, hărăzit cu o inteligență și memorie ieșite din comun, om de o vastă cultură, curajos și tenace, un optimist sceptic,cum se autocaracteriza, profund serios dar înzestrat cu simțul umorului, înțelegător și tolerant, dar de o cinste necru­țătoare în fața imposturii. Omul de știință, inițiator îndrăzneț și perspicace în cercetarea semi­conductorilor amorfi, mentor al mai multor generații de fizicieni cânta foarte bine la pian, înțe­legea profund și sensibil muzica, literatura, filosofia și arta, iubea natura, drumețiile, muntele, marea. Era devotat fizicii dar deopotrivă familiei, părinților, numeroșilor prieteni din toată lumea, Bucovinei natale.”  Cât despre exigența sa aproape proverbială s-a subliniat că se îndrepta mai întâi către sine și căuta să o impună celor din jur ca o șansă de reușită în știință și viață.
Într-adevăr, nu a uitat „Bucovina natală”, s-a întors și a participat la manifestări culturale, a stat de vorbă cu oamenii, s-a documentat și a scris lucrări demne de luat în seamă pentru istoriografia noastră, la care s-au referit Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, acad. Ștefan Ștefănescu și Mircea Irimescu – „Dimitrie Onciul și determinismul istoric”, „Politica austriacă față de Bucovina”, „Modelul Buco­vina”. „Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice și demografice” ș.a. În 1992, a înființat la Rădăuți, „Centrul pentru Studierea Bucovinei” al Academiei Române și a editat o publicație. Pildă de implicare civică, Radu Grigorovici a tradus și publicat (bilingv) principalele rapoarte și memorii din prima perioadă a ocupației austriece, multe dintre ele inedite,a participat la  mai multe sesiuni științifice despre Bucovina și a stabilit relații de colaborare cu Institutul „Bucovina” de la Augsburg. Din banii săi a plătit dotarea Centrului de la Rădăuți, al cărui director onorific este acum Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române. „Ca un înțelept, spunea Mircea Irimescu, s-a întors la obârșii unde a găsit necaz și a întins mâna. …Valoarea morală a implicării sale, ca și cea științifică, au fost deosebite.”
Prin toate, Radu Grigo­rovici, model de ținută științifică și morală, ne-a lăsat moștenire, împreună cu vasta sa operă științifică, o exemplară lecție de viață, sintetizată de Mihai Popescu în principiile: Să fii dârz și intransigent; Să nu renunți la cauza căutării adevărului; Să fii vrednic;  să fii înțelept și curajos; să fii ferm și neînduplecat cu escrocii, delatorii și falsificatorii de rezultate; să admiți cu calm și inteligență contrazicerea în probleme științifice, economice și politice și să fii demn în încrucișarea săbiilor cu adver­sarul.
Pentru tot ceea înseamnă personalitatea academicianului Radu Grigorovici în viața noastră științifică și culturală,  Prezidiul Academiei Române a hotărât instituirea premiului „Radu Grigorovici”.

ANUNȚ
Academia Română scoate la concurs de promovare internă postul de director de cercetare cu normă întreagă  la Institutul de Cercetări Antropologice „Fr. Rainer”. Candidații trebuie să fie membru titular sau corespondent al Academiei Române, cercetător științific grad I sau profesor universitar.
Concursul va avea loc în ziua de 9 decembrie, ora 10.00 la Secția de Științe Medicale a Academiei Române. Dosarele se primesc până pe data de 10 noiembrie (inclusiv), ora 12.00, la Secția de Științe Medicale
Relații suplimentare se pot obține de pe site-ul Academiei Române (www.academiaromana.ro) și zilnic, între orele 10.00-12.00 la telefonul 021.212 8661 sau 0720 554682 ,  Dna. Alexandrina Popescu, secretar științific al Secției.

Elena Solunca Moise