În Uniunea Europeană, prin definiţie o unitate în diversitate, sunt 27 de state şi 23 de limbi oficiale şi, neîndoielnic, extinderile viitoare vor înscrie altele noi. Depăşirea barierelor lingvistice, necesară pentru o comunicare optimă, beneficiază de aportul tehnologiilor informatice, în afara cărora este de neimaginat durabilitatea oricărei strategii de dezvoltare. Masa rotundă cu tema -Tehnologiile lingvistice, o prioritate a prezentului, o necesitate a viitorului: contribuţii, direcţii de acţiune şi proiecte romaneşti–, organizată de Academia Romană, cu participarea domnului Leonard Orban, Comisar European pentru Multilingvism, a pus în dezbatere problemele specifice cercetării academice din domeniile informaticii şi lingvisticii, care să răspundă eficient exigenţelor comunicării europene. Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Romane, în alocuţiunea de deschidere, a subliniat că -Europa Unită se confruntă cu o aparentă contradicţie dintre nevoia de largă comunicare internaţională şi imperativul păstrării culturilor şi limbilor naţionale. Aici apar probleme serioase impuse de traducerea dintr-o limbă în alta, învăţarea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională şi a punerii în concordanţă a tehnologiilor şi metodelor de traducere. Importanţa folosirii noilor tehnologii este evidentă dacă menţionăm doar că o combinaţie de cate două a celor 23 de limbi oficiale este de 253 de perechi de limbi. Institutele Academiei pot participa la realizarea unor asemenea programe, între care cele privind prelucrarea datelor şi traducerii automate-. A fost amintit -Dicţionarul Tezaur al Limbii Romane-, iniţiat de Bogdan Petriceicu Haşdeu şi preluat de Sextil Puşcariu, care va fi terminat în acest an, urmand a pregăti şi o variantă electronică, cercetătorii continuandu-şi munca pentru actualizarea conţinutului. Extinzand tematica pusă în discuţie, prof. univ. Anton Anton, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare (CANSTI), a vorbit despre situarea cercetării romaneşti în aria europeană de cercetare, menţionand realizările Institutului de Inteligenţă Artificială al Academiei Romane. Daniel Prado, directorul Direcţiei de Traducere şi Inginerie Lingvistică a Uniunii Latine a prezentat preocupările legate de specificul limbilor latine.
Comisarul European Leonard Orban, a subliniat că pentru o bună funcţionare a Europei Unite multilingve sunt necesare trei cerinţe: 1) Instituţiile Uniunii Europene trebuie să poată funcţiona fără bariere lingvistice, ceea ce înseamnă folosirea de interpreţi şi traducători. 2) Instituţiile trebuie să interacţioneze cu cetăţenii UE în limbile acestora pentru a înţelege legislaţia UE, drepturile şi obligaţiile care decurg din aceasta şi să poată contribui la proiectul european. 3) Ca Europa Unită să devină o realitate este esenţial ca cetăţenii să poată înţelege tradiţiile şi culturile vecinilor lor, iar -multilingvismul clădeşte punţi pentru a transforma aceasta în realitate-. Sub acest aspect, tehnologiile lingvistice pot avea un aport semnificativ, după cum politica din domeniul multilingvismului poate contribui substanţial la încurajarea acestor tehnologii. Integrată în viaţa cotidiană, tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) constituie obiectul unui studiu care va folosi la elaborarea viitoarelor politici în domeniul multilingvismului şi, totodată, pe termen lung, să ajute la învăţarea limbilor străine, fără ca aceasta să însemne, nici pe departe, înlocuirea oamenilor cu calculatoarele. Dacă pentru limbile cu mulţi vorbitori există tehnologii de traducere automată, pentru limbile cu un circuit restrans mai este mult de făcut. Pentru stimularea preocupărilor de acest fel Comisia poate oferi fonduri în cadrul mai multor programe cum sunt Programul-Cadru 7, eContent (gestionat de Direcţia de Societate Informaţională) ş.a. ca şi accesul la resursele Comisiei (stagiari etc.). -Pentru că este necesar ca terminologia folosită în legislaţia comunitară să fie aceiaşi pentru toate instituţiile, dar şi la nivelul Uniunii, bazele de date terminologice au fost puse la dispoziţia publicului. De exemplu, baza de date IATE (Terminologie Interactivă pentru Europa) a fost deschisă publicului în iunie 2007 şi oferă acces la terminologia din toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii, cu acces la 1,4 milioane de intrări multilingve-.
Oportunităţile tehnologiilor lingvistice
La fel de necesare sunt noile tehnologii şi pentru învăţarea limbilor străine, dovedindu-se mai atrăgătoare îndeosebi pentru tineri. Există sisteme de însuşire care folosesc o -învăţare combinată-, cu metode clasice şi noile tehnologii. În acest context, a fost menţionat proiectul LINGO, folosit, de pildă, în unele jocuri interactive pe calculator pentru vorbitorii de engleză şi germană ce voiau să înveţe ceha, daneza sau poloneza. În ceea ce priveşte comunicarea cu cetăţenii, Direcţia Generală de Interpretare pune la dispoziţia instituţiilor europene posibilitatea de a sigura chaturi, videoconferinţe cu interpretare în mai multe limbi ş.a.
Contribuţia acestor tehnologii se dovedeşte a fi -esenţială pentru a asigura durabilitatea multilingvismului pe termen lung-. -Adevărata provocare constă în asigurarea că toate aceste evoluţii pot fi <exportate> dintr-o limbă în alta, în special din limbile <mari> în cele care sunt mai puţin vorbite şi mai puţin învăţate.- Protejarea şi promovarea limbii proprii este -o şansă extraordinară- şi UE acordă fonduri importante pentru programe naţionale sau în colaborare. La conferinţa de presă care a urmat mesei rotunde, Dl. Leonard Orban a afirmat că: -Interesele Romaniei sunt perfect convergente cu cele comunitare şi chiar dacă, pe termen scurt, mai sunt probleme, pe termen lung, interesele sunt identice-.
Realizările romaneşti au fost înfăţişate pe larg de prof. Dan Tufiş, directorul Institutului de Inteligenţă Artificială al Academiei Romane, membru corespondent al Academiei Romane, prof. Dan Cristea, prodecan al Facultăţii de informatică a Universităţii -Al. I. Cuza- din Iaşi, cercetător principal I la Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Romane şi dr. Monica Mihaela Busuioc, cercetător la Institutul de Lingvistică -Iorgu Iordan – Al. Rosetti- al Academiei Romane. După o perioadă de construcţie a infrastructurii, cercetarea romanească din domeniul tehnologiilor informaţionale a reuşit să participe la 18 proiecte europene, Dan Tufiş menţionand programul CLARIN, -cea mai amplă acţiune europeană pentru armonizarea cercetărilor în domeniul resurselor şi tehnologiilor lingvistice-. În Academie există Comisia de Informatizare pentru Limba Romană şi Consiliul de Informatizare pentru Limba romană, care au organizat manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale – conferinţe anuale, şcolile de vară EUROLAN sau conferinţele internaţionale SPED. Numeroşi absolvenţi romani ai acestor forme de specializare lucrează în străinătate la proiecte multilinguale ce includ şi limba romană, îşi dau doctoratul la universităţi din străinătate şi păstrează legătura cu profesorii şi colegii lor.
Demonstraţiile făcute – eDTLR, platforma Web de servicii bilingve (romană şi engleză), ontologia lexicală Ro-woednet, sistemul DIAC de introducere automată a diacriticelor romaneşti ş.a. – au convins că -în Romania există, pentru prima dată, premise realiste pentru lansarea unui proiect de traducere automată-.