Academia Română, ca și întreaga opinie publică din țara noastră, a luat cunoștință cu surpriză, în ultimul timp, de scoaterea din uitare a unor afirmații aberante, care pun sub semnul îndoielii unitatea limbii române în România și în Republica Moldova. Ținem să reamintim acelor persoane care afirmă din nou că există o limbă moldovenească, diferită de limba română, că acest concept sfidează adevărul științific. Împotriva lui s-au ridicat numeroși romaniști de prestigiu din toată lumea.
Acum o jumătate de secol, doi renumiți profesori ai Universității din Moscova, romanistul R.A. Budagov și slavistul S.B. Bernstein, au trimis revistei Voprosâ jazâkoznanija (Probleme de lingvistică) articolul cu privire la unitatea de limbă româno-moldovenească, articol ce a fost publicat abia în 1988 în revista Nistru. Cei doi savanți arătau în mod clar că s-au irosit multe forțe și mult timp pentru a demonstra teza eronată cum că moldovenii și românii vorbesc limbi romanice înrudite, dar diferite. Dovezi în favoarea acestei teze n-au existat și nu pot exista.
În Republica Moldova, Consiliul Uniunii Scriitorilor de la Chișinău, în acord cu poziția Academiei de științe, declara în septembrie 1994: "Folosirea glotonimului Çlimba moldoveneascăÈ creează o confuzie periculoasă în fața lumii civilizate și ne face de rușine în fața copiilor noștri și a generațiilor care vor veni".
La rândul ei, Academia Română a organizat, în octombrie același an și în martie 2003, sesiuni științifice consacrate unității limbii române și varietăților ei locale în care filologi de prestigiu din România și din Republica Moldova au prezentat comunicări. Ei s-au călăuzit după principiul potrivit căruia "știința rămâne mereu și trebuie să rămână, cum cerea cu un secol în urmă Maiorescu, în marginile adevărului. Numai în marginile adevărului prestigiul ei este inatacabil". Conferința națională de filologie, organizată în octombrie 1997, la Iași și la Chișinău, și-a însușit cuvintele renumitului savant Eugeniu Coșeriu, originar din Basarabia, pentru a le transmite în Apelul adresat Președintelui Parlamentului și Republicii Moldova: "A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română, este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală masivă, ori o fraudă științifică; din punct de vedere istoric și practic, este o absurditate și o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnic și cultural".
Academia Română împărtășește în întregime această poziție a regretatului ei membru de onoare, membru și al Academiei de științe de la Chișinău. Forurile politice din România și din Republica Moldova trebuie să asculte glasul rațiunii, să apere cu fermitate adevărul științific și dreptul românilor de pretutindeni de a avea o limbă unică, în concertul limbilor europene și al lumii civilizate.
