Home Cultură Diabetul – o boală încă misterioasă

Diabetul – o boală încă misterioasă

DISTRIBUIŢI

Pentru prima oară anul acesta, Ziua Mondială a Diabetului, care a încheiat săptămâna dedicată acestei maladii, s-a desfășurat sub egida ONU. Cu acest prilej, la propunerea Federației Mondiale a Diabetului, clădirile importante ar fi trebuit să

fie luminate în albastru pentru a atrage atenția asupra importanței ce trebuie acordată acestei maladii. Se vorbește tot mai insistent de o explozie a diabetului și pe bună dreptate dacă ținem seama că, după o știre de ultimă oră, la nivel internațional sunt înregistrați 246 de milioane de diabetici, aproape de cele 300 de milioane cât fuseseră prevăzute pentru 2025. În fața acestei creșteri, specialiștilor nu le-a rămas decât să facă o altă estimare, de 380 milioane. În țara noastră sunt înregistrați 600.000 de bolnavi cu diabet și anual sunt depistate cam 80.000 de noi cazuri. Ca tabloul să fie complet, adăugăm că specialiștii consideră ca la fiecare diabetic depistat există cel puțin unul sau doi nediagnosticați. Ziua Mondială a Diabetului din acest an a fost dedicată copiilor și tinerilor cu diabet, sub genericul "Niciun copil nu ar trebui să moară de diabet". Vasta problematică a diabetului, această "vedetă" a secolului nostru – de la istoria diabetului, la evoluția lui epidemică în lume și la noi în țară, la impresionantul evantai de complicații, la terapie și cercetare, până la politica sanitară – a fost pusă în discuție în cadrul unei sesiuni științifice desfășurată în aula Academiei Române. Au susținut comunicări prof. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, prof. Univ. dr. Dan Cheța și Robert Agafiței, managerul Institutului Național "N. C. Paulescu".
Cum se explică această creștere a incidenței diabetului? Sunt realmente mai mulți bolnavi sau metodele moderne eficiente fac ca diabetul să fie diagnosticat mai din timp. Și una și cealaltă. Mai întâi să amintim că în diabet organismul nu produce sau nu metabolizează adecvat insulina – hormonul secretat de pancreas pentru a transforma glucoza în energie. Sunt două tipuri de diabet: cel de tip I, insulinodependent și cel de tip II mai răspândit, considerat multă vreme doar o maladie a celor în vârstă. El se asociază frecvent cu obezitatea, dizlipidemiile (tulburări ale metabolismului lipidic) și sindromul metabolic.
Prima dintre cauzele invocate este aceea de natură genetică, ereditară, domeniu în care se fac numeroase cercetări științifice. A doua și, în ce ne privește, mai importantă ține de o mentalitate dăunătoare, de stilul de viață nesănătos al omului contemporan în primul rând, este incriminată alimentația nesănătoasă, cu exces de grăsimi și zaharuri rafinate. Urmează sedentarismul, mai ales la copii (se spune că la un copil care poate fi un geniu al informaticii la 3 ani, există riscul ca la 30 ani să fie un "om terminat"). Lista factorilor de risc continuă cu fumatul, stresul pe care nu prea avem cum să-l evităm, excesul de alcool, cafea, abuzul de medicamente, poluanții ș.a. O precizare: în sine, diabetul nu este atât de grav, adevărata gravitate este dată de numeroasele complicații și, între ele, cele cardiovasculare sunt pe primul loc, ceea ce face ca 75% dintre decesele de diabet să fie determinate de boli cardiovasculare –  hipertensiunea, boala coronariană, accidente vasculare, insuficiența cardiacă și moartea subită. Practic, a demonstrat prof. Leonida Gherasim, nu există niciun domeniu de patologie cardiovasculară în care diabetul să nu fie factor de risc sau chiar cauzal. Acest risc se regăsește și în cazul copiilor și al tinerilor, deși apare ceva mai târziu. În cazul diabetului de tip II, complicațiile sunt atât de prezente, încât un la un asemenea bolnav riscul de mortalitate este egal cu acela al unui nediabetic care a făcut un infarct. A fost impresionată enumerarea afecțiunilor și incidența lor încât specialiștii vorbesc de cardiodiabetologie. La acest tablou sumbru al complicațiilor se adaugă accidentele cerebrovasculare, arteriopatia periferică ș.a.,  noțiuni care, din nefericire, au intrat în limbajul cotidian. S-a vorbit, firește, despre sindromul metabolic prin care se înțeleg toate tulburările metabolice ca premisă a diabetului cu riscurile de boală cardiovasculară. Nu a fost omisă obezitatea cu tot spectrul de patogen pe care îl poate genera. Concluzia este una îndeobște cunoscută după dictonul "este mai ușor să previi decât să tratezi". În ceea ce privește diabetul, aceasta înseamnă: controlul glicemiei, o alimentație adecvată însoțită de o medicație individualizată, tratamentul hipertensiunii, al modificărilor lipidice ș.a.
Cum ritmul creșterii costurilor în acest domeniu este alert, Robert Agafiței ne-a asigurat că Ministerul Sănătății le va acoperi. Rămâne speranța că anul viitor imaginea acestei boli, care mai are încă multe necunoscute, va  fi mai puțin sumbră.  

Precizare:

Pentru că ades, în mass-media, prof. Mircea Ifrim este numit academician, ținem să atragem încă odată atenția că dumnealui nu este membru al Academiei Române. 

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.