Aula Magna a Universitatii Bucuresti a gazduit, ieri-dimineata, conferinta-dezbatere despre Implicatiile juridice ale diversitatii culturale, orgnizata de Colegiul juridic de studii europene din Bucuresti, cu prilejul vizitei in tara noastra a ES Jean-Jacques Aillagon, ministrul culturii si comunicarii din Franta. Dupa o introducere in problematica legislatiei din acest domeniu, facuta de rectorul universitatii, dr. Ioan Mihailescu, ministrul francez a insistat asupra nevoii de a veghea asupra diversitatii culturale in conditiile globalizari, ca o garantie a evolutiei umanitatii. Dupa un secol in care Europa a cunoscut cele mai mari dezordini, a spus domnia sa, razboaie mondiale, distrugeri ale patrimoniului, agresarea unor culturi de catre altele, este imperios necesar sa cream cadrul legislativ international menit sa asigure diversitatea culturala. Nu in sensul existentei -unui jandarm- care sa pazeasca cultura, ci in sensul intelegerii, acceptarii si respectului pentru diferitele culturi. Riscul uniformizarii, crescut in conditiile unei rapide circulatii a persoanelor si ideilor, a sunetelor si imaginilor, trebuie contracarat prin ceea ce Franta a declarat -exceptia culturala-. Prin protejarea, deci, a identitatilor culturale cu ajutorul unor reglementari favorizante, chiar daca oarecum constrictive.
In acest demers, rolul primordial, a considerat domnul Aillagon, ii revine statului, respectiv ministerelor culturii, menite sa acopere cele trei componente ale oricarei culturii: patrimoniul, creatia contemporana si difuzarea acestora. Ieile avansate la Bucuresti se pot regasi, de altfel, in diferitele alocutiuni ale ministrului francez al culturii: necesitatea respectarii pluralismului lingvistic, statuarea caracterului exceptional al bunurilor si serviciilor culturale, importanta dialogului cultural in asigurarea pacii mondiale, atentia acordata tarilor in curs de dezvoltare in calitatea lor de producatoare de bunuri culturale.
Domnul Aillagon si-a exprimat convingerea ca, alaturi de statele membre ale Uniunii Europene, Romania va deveni partenerul Frantei in aceasta incercare de a defini un instrument juridic international care sa permita aigurarea difuzarii tuturor expresiilor, tuturor tipurilor de sensibilitate artistica, asigurand, in acest fel, un echilibru dinamic pe plan mondial.
In aceeasi directie, a dorintei asigurarii diversitatii culturale ca garant al identitatii fiecarei natiuni in parte, au vorbit, in continuare, presedintele Comisiei de cultura a Camerei Deputatilor, actorul si directorul de teatru Mihai Malaimare si ministrul roman al culturii, acad. Razvan Theodorescu, care si-a exprimat convingerea ca globalizarea nu va putea duce la stergerea specificitatii de expresie culturala, asa cum nu au reusit s-o faca cu adevarat nici celelalte forme de mondializare de-a lungul istoriei, cum ar fi aceea romana sau ceea bizantina. In acest context, a spus domnia sa, Europa, care ramane motorul evolutiei culturale, este datoare sa asigure instrumentele necesare vegherii asupra diversitatii in acest domeniu, prin adoptarea unui pachet de reglementari la care, de altfel, se lucreaza in momentul de fata.
Despre implicatiile juridice au vorbit apoi, in calitate de specialisti, Patrick Juillard, profesor de Drept international la Universite Paris I Pantheon, autorul unui mare numar de articole pe aceasta tema in diferite publicatii juridice franceze si internationale, si Bernard Gournay, membru al comisiei nationale franceze pentru UNESCO, care a participat, in ultimii ani, la programele de evaluare a politicilor culturale nationale derulate de Consiliul Europei.
