Se apreciază ca cca. 30% din populația globului suferă de tulburări de somn – somnolență, insomnie, tulburări de respirație, o adevărată epidemie a acestor tulburări care amenință starea de sănătate și calitatea vieții. Este principalul motiv pentru care dr. Wiliam Dement (SUA) a propus ca 14 martie să fie declarată "Ziua mondială a somnului" pentru a atrage atenția că "bolile de somn pot fi prevenite și tratate în întreaga lume". O frumoasă coincidență a făcut ca în ziua de 14 martie, în amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, profesorul Jean Askenasy (Israel) să lanseze lucrarea "Enigmele somnului", apărută la Editura Viața Medicală Românească.
În deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, și-a exprimat bucuria reîntâlnirii cu prof. Jean Askenasy, prilejuită de o nouă apariție editorială, la puțin timp după lansarea altor două cărți – "Creierul și universul său" și "Minimul necesar despre conștiință pentru un intelectual din mileniul trei". Lucrarea "Enigmele somnului", densă în informație științifică la zi, cu prezentarea rezultatelor cercetărilor proprii, armonios integrate într-un orizont cultural, se adresează specialiștilor, dar și unui public larg interesat de relația dintre somn și starea de veghe. De ce enigmele somnului? Pentru că deși nu s-a descoperit funcția principală a somnului, cercetările din domeniul neuroștiințelor din ultima jumătate de veac au condus la o serie de concluzii. Între ele, profesorul Jean Askenasy subliniază că somnul asigură omului capacitatea de a-și relua starea de veghe, de a întâmpina a doua zi plin de energie, cu cunoștințele dobândite în ziua precedentă consolidate prin ștergerea din memorie a datelor inutile. De altfel, Rechtscahffen a demonstrat, pe experiențe pe 500 de șobolani, că privarea de somn induce moarte în cca. o lună și jumătate. "Somnul, alături de oxigen, aer și hrană este cel de al patrulea element esențial pentru viață și nu întâmplător ne petrecem o treime din viață în somn pentru că altfel nu am putea trăi". Într-o clasificare internațională a tulburărilor de somn, elaborată în anul 2007, sunt înregistrate 110 boli. Și cu toate acestea, "atenția pe care i-o acordăm este de numai 1%". Mai mult, la peste 60% din populație persistă prejudecata că a te plânge de tulburări de somn este oarecum jenant, fiind o problemă foarte personală. "Multe dintre tulburările somnului depind de anumite caracteristici de personalitate, de comportamentul fiecăruia, de stres și de activitățile cotidiene. În măsura în care se cunoaște acest lucru, se poate preveni îmbolnăvirea".
Prof. dr. Irinel Popescu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Oamenilor de Știință din România, aprecia lucrarea ca o contribuție în domeniul somnologiei pe plan internațional. Cartea este deosebit de utilă pentru că oferă o analiză foarte bună, sistematizată a tulburărilor de somn încă prea puțin cunoscute și care au consecințe dintre cele mai triste. "Parcurgând cartea Profesorului Jean Askenasy devenim mai avizați asupra acestor boli atât ca medici, pentru aceia dintre noi care practică neurologia, cât și pentru medicii care practică medicina generală și, de ce nu, pentru alte specialități, ca cititor pentru cei care au curiozitatea să citească această carte". În acest sens, prof. dr. Irinel Popescu a mărturisit că a fost plăcut surprins să afle că cercetările întreprinse de prof. Jean Askenasy "au dovedit că somnul cu mișcări oculare rapide" are un rol important în consolidarea îndemânării manuale însușite în starea de veghe, o informație deosebit de utilă pentru instructori. Între contribuțiile de valoare aduse de distinsul neurolog reținem cercetările făcute în contextul dramatic al războiului din Golf, anume atacul cu rachete împotriva Israelului. Ineditul acestor cercetări constă în faptul că ele au fost făcute nu după război, ci chiar în timpul războiului și rezultatele publicate în prestigioase reviste internaționale de specialitate au devenit de interes și pentru americani în timpul dramaticelor evenimente din 11 septembrie 2001.
Cum somnul "activ, cu mișcări oculare rapide" nu poate fi despărțit de vis, Profesorul îi dedică un întreg capitol și, în curând, o întreagă lucrare care va apărea la Editura Viața Medicală Românească. "Ipoteza biologică a analizei și sintezei somnului vine să elucideze credința filosofului Schopenhauer care consideră visul ca o nebunie scurtă și nebunia ca un vis lung… Sunt cuvinte care reprezintă cam 50% din neurologia contemporană asupra viselor". Cu generoase trimiteri în religie și istoria artei se demonstrează că "dinamica visului este cu totul alta decât dinamica gândirii raționale, de logică, de ceea ce suntem obișnuiți să facem în starea de veghe". La fel de necesar ca și somnul, visul este intim corelat și cu creativitatea, exemplu concludent fiind cel al lui Kekul?à?¢, care a descris structura hexagonală a benzenului în urma unui vis. Capitole importante din carte sunt dedicate insomniei, somnolenței, sforăitului și apneei, relațiilor dintre somn și activitatea sexuală, somnul și vârsta, somnul și mediul înconjurător, somnul și moartea, somnul și justiția, somnul și Vechiul Testament. O bogată bibliografie oferă celor interesați posibilitatea de a consulta și alte lucrări dedicate acestei discipline medicale, "căreia trebuie să-i acordăm atenția cuvenită".
Profesorul Jean Askenasy subliniază: "Am dedicat această carte Profesorului meu Oscar Sager, continuând, după moartea sa, cinstirea maestrului său, Gheorghe Marinescu, prin discipolii săi". Amintind numele și contribuția fiecăruia, descriind pe larg realizările științei somnului și propriile cercetări, înțelegem că "s-a deschis un capitol important în descrierea unor soluții de viață".
