15 ianuarie, Ziua Eminescu, a fost sărbătorită la Academia Română, cum afirma acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, într-un mod deosebit, prin lansarea a 12 volume din manuscrisele eminesciene, reproduse în condiții grafice deosebite, care vor face bucuria multor cititori și cercetători. Acad. Eugen Simion, inițiatorul și coordonatorul proiectului, consideră că Eminescu este un simbol al spiritualității noastre pentru că "românii au sentimentul că Eminescu i-a cuprins și i-a exprimat mai bine decât alții, cu istoria lor, cu miturile lor, cu suferințele lor, cu răul interior din societatea românească și cu cel care îi amenința din afară".
Istoria acestor manuscrise începe în 1902, când Titu Maiorescu dona Bibliotecii Academiei Române 14.000 de pagini primite de la poetul nostru național, menționând: "Toate aceste manuscripte, așa cum se află…, le dăruiesc, la rândul meu Academiei Române, pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunțite asupra vieții și activității marelui nostru poet". La trecerea unei jumătăți de veac de la înveșnicirea poetului, Constantin Rădulescu Motru afirma că "Opera marelui nostru poet poate fi socotită ca înfiată de Academie… Negreșit, Academia nu-l revendică pe Mihai Eminescu exclusiv pentru sine; personalitatea acestuia este prea mare ca să poată încăpea în sânul unei singure instituții, dar Academia ține totuși să știe că în sânul ei și-a găsit genialul poet primii săi prețuitori, iar moștenirea sa de manuscrise nicăieri aiurea nu și-ar fi aflat un loc de păstrare, înconjurată de o pietate mai sinceră ca aici, în patrimoniul Academiei".
Consultate, de-a lungul anilor, de numeroși cercetători, manuscrisele au ajuns într-o stare avansată de deteriorare și atunci a apărut ideea reproducerii lor. În fapt, un ideal mai vechi împărtășit de N. Iorga, pentru care "nici un rând din Eminescu nu ar trebui să rămână nepublicat", ca și de Perpessicius, T. Vianu, G. Călinescu și C. Noica. Au fost și două încercări nereușite de reproducere. C. Noica a dus o adevărată campanie pentru reproducerea acestor prețioase manuscrise ale celui care "resimțea suferința de a nu ști totul". Și îndemnul: "Facsimilați-l pe Eminescu!" în memoriile sale, gânditorul de la Păltiniș își mărturisea credința că "românii, când vor vedea laboratorul de creație al lui Eminescu vor deveni mai buni, mai serioși, vor fi mai respectuoși față de valorile culturale". Proiectul său avea să fie realizat începând din 2004, când a apărut primul volum, și a continuat. În volumele lansate sunt cuprinse poeme scrise între 1866-1874, poeme scrise între 1874-1877, articole politice dintre anii 1876-1880, dicționarul de rime, exerciții de gramatică greco-latină pentru traducerea Iliadei lui Homer, transcrieri evanghelice, proză științifică, poezii populare, fragmente dramatice și încă multe altele. Realizată cu o tehnologie performantă, reproducerea este identică, respectând toate detaliile într-o redare de excepție, înfățișând aidoma imaginea acelui "haos germinativ", cum îl numea C. Noica. Coordonatorul volumelor este Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei Române, coperta și viziunea grafică sunt semnate de plasticianul Mircia Dumitrescu, iar redactor este Gabriela Dumitrescu, șef al Cabinetului de Manuscrise, carte rară. Mai sunt de reprodus încă 10 manuscrise și, cu ajutorul unei sume alocate de Parlamentul României, sunt speranțe că anul viitor proiectul va fi dus la bun sfârșit. Lansarea acestor volume s-a făcut simultan în ziua de 15 ianuarie, ora 12.00, la filialele Academiei Române din Iași, Cluj și Timișoara, la Ipotești, la Uniunea Scriitorilor din Belgrad, la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, la Roma, Chișinău, Cernăuți și Gyula. Această sincronizare, aprecia acad. Eugen Simion, arată că românii îl iubesc pe Eminescu, chiar dacă se mai aud voci care îl contestă.
Exprimându-și bucuria de a participa la acest eveniment, E.S. Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, a spus: "Vocea noastră este slabă. Vocea lui Eminescu rămâne puternică în gândurile și în cultura noastră… Este o lucrare deosebită pentru care se cuvin felicitări tuturor celor care au muncit luni și ani pentru înfăptuirea ei". Adresându-se îndeosebi elevilor prezenți, E. S. Ioan Robu i-a îndemnat să ducă mai departe frumusețea lui Eminescu, "pentru că fără el, cred că nu suntem împliniți". În mesajul său, P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, citit de E.S. Ciprian Câmpineanul, consideră că această operă este de un interes național, deosebit de necesară pentru poporul român, "o operă care presupune o muncă titanică, dar care va fi de folos de acum înainte".
Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre manifestările dedicate lui Eminescu la Chișinău: lansarea celor 12 volume din manuscrisele facsimilate ale lui Eminescu, tradiționalul recital din poezia Luceafărului poeziei românești, premiera baletului "Luceafărul", de Eugen Doga, și prima audiție a simfoniei "Eminescu" de Tudor Zgureanu. "Iată, deci, că Eminescu rămâne pe mai departe pentru toți românii un model de unitate națională și de europenitate. În 1870, el vorbea despre necesitatea unei Ligi spirituale europene, care să "armonizeze interesele speciale cu cele general europene". În acest context, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a spus că a fost elaborat un memoriu, de către Consiliul Uniunii, prin care anul 2008 este declarat anul luptei pentru limba română. Scriitorii sunt hotărâți ca, în semn de protest, să-și retragă textele lor din manualele școlare, după cum le vor retrage și pe cele ale scriitorilor clasici.
La această sărbătoare a culturii românești, prof. Constantin Barbu, cercetător asiduu al manuscriselor eminesciene, a adus lucrarea sa "Codul invers a lui Mihai Eminescu". Regizorul Mihai Lungeanu a dăruit Academiei Române un CD cu scenariul poetic "Vreme trece, vreme vine", realizat și interpretat de actorul Ilie Gheorghe, producție a "Teatrului Național Radiofonic" a Societății Române de Radiodifuziune.
Cum, până la urmă, suverană rămâne poezia, actorul Ilie Gheorghe a recitat din creația eminesciană un montaj din poezia și publicistica marelui poet.
La această sărbătoare a culturii românești au participat membri ai Academiei Române, foștii președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Petre Roman, și mulți, foarte mulți iubitori ai "poetului nepereche".
Elena Solunca Moise
