Inceputul lunii septembrie a adus la Timisoara un eveniment cu totul special, menit sa ofere banatenilor cateva zile de bucurie spirituala, alaturand Viena valsului straussian cu Mica Viena de pe Bega – pentru ca cea de-a doua editie a Festivalului International Johann Strauss, desfasurata intre si 12 septembrie, a prilejuit publicului intalnirea cu interpreti de marca ai genului, invitati atat din tara, cat si din Austria, evoluand in spectacole, concerte si recitaluri a caror diversitate a raspuns, cu siguranta, celor mai pretentioase gusturi. Atmosfera extrem de agreabila, organizarea impecabila datorata Societatii Romane a Prietenilor Valsului – Johann Strauss – si in special presedintei sale, Rodica Josefina, sufletul si initiatorul acestor manifestari – prezenta unor oaspeti de vaza din Europa si Japonia – membri ai Asociatiilor Johann Strauss din tarile respective – au determinat o efervescenta aparte in viata elegantului oras, afluenta publicului, interesul deosebit acordat de mass-media dovedind cu prisosinta faptul ca ideea in sine, precum si derularea acestei editii la Timisoara au reprezentat un real succes. De altfel, ecourile primei editii de la Bucuresti au fost extrem de puternice si persistente, concertele inregistrate si difuzate in timp la TVR si la Radio fiind urmarite astfel in intreaga tara, comentate la superlativ de melomani si de specialisti deopotriva.
Timisoara a fost aleasa ca loc de desfasurare a editiei 2003 si datorita traditionalei relatii intre Mica si Marea Viena, si pentru ca Johann Strauss a concertat in frumosul oras unde a fost intampinat cu entuziasm, dar si pentru ca Iosif Ivanovici, creatorul roman al nemuritorului vals Valurile Dunarii, s-a nascut pe aceste meleaguri. Dar cu siguranta, un argument -de suflet- a fost si faptul ca Rodica Josefina este o -banatana- mandra de obarsia sa, dorind sa dovedeasca si prin calitatea acestei editii ca… Banatu-i fruncea!
Inca din seara inaugurala, programul concertului sustinut de Filarmonica -Banatul- sub bagheta lui Kurt Schmid a reflectat dezideratul fundamental al festivalului – acela de a prezenta piese compuse de membrii familiei Strauss, alaturi de valsuri de Ivanovici, completate cu lucrari de gen compuse de autori romani si austrieci de ieri si de azi, dar si cu cateva -pete de culoare- din creatia franceza, poloneza etc. De altfel, Orchestra a revenit pe scena Operei Romane si in serile ce au urmat, propunand, in concertul dirijat de Christian Schulz, alte valsuri, polci, marsuri de Johann si Josef Strauss, Iosif Ivanovici, precum si arii – evident in tempo de vals – din opereta Lasati-ma sa cant de Gherase Dendrino si Faust de Gounod, solista fiind soprana Simina Ivan, nascuta la Timisoara, dar sosita special de la Staatsoper Viena, unde sustine o activitate deosebit de bogata de mai bine de un deceniu; mereu dornica sa cante -acasa-, aplaudata pentru maniera interpretativa si expresivitatea conferita partiturilor, protagonista a oferit si un bis de mare efect (care de altfel s-a bucurat de un deosebit succes si la Bucuresti tocmai pentru ca a pus in evidenta talentul sau de actrita).
Cu o evidenta placere de a aborda un repertoriu de asemenea factura, Filarmonica a sustinut apoi un nou concert in compania lui Kurt Schmid (care a inclus in program si patru lucrari proprii, printre care Uvertura Festivalului), invitata fiind, de aceasta data, soprana Patricia Seymour, care a optat pentru arii din operetele Sylvia si Contesa Marita de Kalman, carora le-a conferit un plus de prospetime si prin aparitia sa scenica extrem de charismatica. De altfel, tanara solista a Teatrului de Opereta -Ion Dacian- din Bucuresti a fost entuziast aplaudata si in spectacolul cu opereta Liliacul de Johann Strauss, in care, in compania ansamblului Operei timisorene, a debutat in rolul Rosalinda, in care glasul sau calitativ a fost dublat de rostirea impecabila a prozei (aspect deosebit de dificil de realizat) si de miscarea scenica plina de spontaneitate si dezinvoltura chiar si in secventele de dans rezolvate cu multa siguranta. Trebuie subliniat insa si faptul ca a beneficiat de colaborarea cu interpreti excelenti, astfel incat relatiile dintre personaje s-au creat firesc, punctate de -poante- de bun gust care au facut deliciul publicului. In Eisenstein, baritonul Cristian Rudic a etalat un glas generos, o aparitie scenica pe masura, ingeniozitate si umor, soprana Mariana Sarba a fost o simpatica Adela, cantand cu finete si stralucire partitura solicitanta, basul Octavian Vlaicu a conferit credibilitate lui Frank, mezzosoprana Marilena Chirici a fost un simpatic Orlovski, baritonul Dan Pataca a rezolvat cu profesionalism rolul Falke, restul distributiei sustinand rolurile cu onestitate sub bagheta maestrului Ion Iancu, a carui verva s-a regasit in ambianta generala a spectacolului completat si de baletul alert (maestru de balet Liana Iancu), intr-o regie clasica realizata in urma cu cativa ani de Diana Kienast de la Staatsoper Viena.
Ramanand in lumea spectacolului de gen, Ansamblul de opereta clasica din Viena, dirijat de Leopold Grossmann, a oferit, in compania orchestrei Operei, o noutate absoluta, prezentand Intamplari ale iubirii de Oscar Strauss, printre solisti aflandu-se si tenorul Peter Widholz pe care publicul romanesc l-a aplaudat si in editia trecuta a festivalului.
O nota de inedit a adus si programul propus de Ansamblul Eurondo – solista fiind mezzosoprana Laura Cabiria – prin alaturarea unor miniaturi de Kreisler, Bottesini, Sarasate, Bernstein, Poulenc, Delibes sau Albeniz unor piese de Lehar, Stolz, Strauss, dar si Tiberiu Brediceanu, banatean ale carui melodii inspirate din folclorul locului se bucura de un succes constant atat in tara, cat si in concertele prezentate peste hotare.
Trebuie mentionat ca, preluand traditia de la Staatsoper, toate concertele si spectacolele prezentate pe scena Operei au fost transmise in direct pe un imens ecran amplasat pe fatada teatrului, astfel incat, de fapt, numarul spectatorilor care au urmarit acele seri de muzica buna a fost mult mai mare.
Dupa-amiezele au fost rezervate recitalurilor de pian sustinute de Csiky Boldiszar (Brahms, Chopin) si Adrian Stoica (Mozart, Chopin, Schumann, J. Strauss, Ivanovici, Brediceanu) sau pian si canto in formula prezentata de tenorul Thomas Ebenstein si baritonul Jan Leibnitz, alaturi de pianistul David Lutz, interpretand opusuri de Schubert, Mozart, Ivanovici, J. Strauss, Zeller, Stolz, mult gustate de spectatori.
Daca recitalul de orga sustinut de Franz Metz la Biserica Romano-Catolica a inclus partituri de Bach, J. Strauss, Ciortea, recitalul de musical oferit de Antoanella Prisecariu sub titlul -Musical Meets Pop- a reprezentat un moment de o culoare aparte, sonurile specifice celor doua genuri completand paleta extrem de diversa a manifestarilor cuprinse in festival.
Expozitia -Johann Strauss- vernisata in Sala oglinzilor de la Opera Romana, cuprinzand imagini ale compozitorului, ale membrilor familiei sale celebre, file de partituri originale, dar si mari creatori contemporani regelui valsului, a fost realizata de prof. Valentin Berezovschi, presedintele Societatii Filatelice Dolj, iar volumul O calatorie spre Orient. Concertele lui Johann Strauss in Banat semnat de dr. Franz Metz s-a bucurat de un interes deosebit prin densitatea datelor cuprinse in paginile sale. Au fost publicate, de asemenea, si comunicarile prezentate in 2002 la Bucuresti cu ocazia Simpozionului International Viata si opera lui Johann Strauss, la care au participat cercetatori din numeroase tari europene.
Parada costumelor populare din Banat, organizata la Muzeul Satului Banatean, a starnit entuziasmul oaspetilor festivalului, iar concertul final sustinut de aceeasi entuziasta Filarmonica timisoreana sub bagheta lui Kurt Schmid a prefatat balul care, in spiritul traditiei vieneze, s-a deschis cu evolutia baletului Operei, pentru ca apoi participantii sa-si ofere bucuria de a valsa si de a schimba impresii despre festival, sub patronajul presedintelui Ion Iliescu, beneficiind de un comitet select de organizare – presedinte de onoare fiind prof. dr. Franz Meiler, presedintele Societatii Johann Strauss de la Viena -, de un caiet-program elegant, avand pe coperta, nu intamplator, tabloul Insula pacii realizat de Jacqueline Domberger de la Geneva, de sprijinul efectiv al oficialitatilor orasului, al unor sponsori generosi si al tuturor ansamblurilor implicate in manifestarile muzicale, dar mai ales de multa munca si mult suflet din partea organizatorilor, a constituit o reusita pentru care se cuvin multumiri si felicitari deosebite.
Nici nu s-au stins ultimele acorduri ale muzicii lui Strauss, si Rodica Josefina a inceput sa se gandeasca la pregatirea editiei din 2004, care va avea loc intr-un alt oras de traditie culturala. Dar pana atunci, iubitorii valsului, ai operetei vor avea prilejul sa revada secvente din festivalul timisorean prin intermediul TVR, care a inregistrat toate manifestarile pe care, cu siguranta, merita sa le (re)vedeti.
