Sfarsitul secolului XX, adica ultimi 30 de ani ai lui, au facut din Bordeaux, in fiecare toamna, un centru european al artei contemporane, gratie cunoscutului Festival Sigma, fondat in 1970 de Roger Lafosse. Ultima lui editie, in 1997, a lasat un gol in circuitele de manifestari ale artelor contemporane.
Iata ca, vineri, 1 noiembrie, la Bordeaux s-a inaugurat prima editie (considerata de fapt de organizatori anul 0) a unui nou festival al artelor contemporane, Novart, ivit din initiativa primarului orasului, Alain Juppe, cel care condamnase, de exemplu, cand avea o functie mai importanta, finantarile concertelor lui Johnny Hallyday. Cu un buget de 1,2 milioane de euro (din care primaria aloca direct 300.000 de euro), festivalul, coordonat de Gerard Lion, un vechi colaborator al Sigmei, are rolul de -a da stralucire vietii culturale bordeleze-. Fara a-si fi propus in acest prim an o linie artistica ferma, preferand un program eclectic, festivalul, care va dura pana in 30 noiembrie, se apleaca asupra teatrului, fotografiei, dansului, cinematografului, artelor plastice, cu un total de 27 de manifestari, 48 de spectacole in 116 reprezentatii. Locurile de desfasurare ocupa practic intreg orasul, cele mai importante fiind Opera, Baza submarina, Globe Theatre. Exista, totusi, trei directii principale urmarite de organizatori: referinte asupra creatorilor care si-au pus amprenta pe domeniul in care lucreaza, cum ar fi Steve Reich sau Berio pentru muzica, Abdullah Ibrahim pentru jazz, Paul Taylor sau Anne-Marie De Keersmaeker pentru dans, referinte asupra creatorilor in curs de afirmare, care propun drumuri noi (Catherine Contour – coregrafie, Zend Avesta, Akosh S sau Joe McPhee – muzica) si o imagine a creatorilor bordelezi, sub genericul Opendoors, Openeyes.
Festivalul a fost deschis cu spectacolul trupei de teatru Royal de Luxe, Mici povesti chezesti revazute si corectate de negri, pentru punerea in scena a caruia Guy Lenoir si-a asociat doi regizori africani. Dupa o luna in care sunt programate spectacole ale actorilor de la Theatre Globe sau reprezentatii gandite de Francois Tanguy si cunoscutul Theatre du Radeau, dupa propunenerea de lectura din Convorbiri cu Jean-Paul Sartre de Simone de Beauvoir, propusa de tanarul Sami Frey si dupa spectacolele de teatru traditional coreean Pansori, acest gen de arta va inchide festivalul cu Grandes Traversses, consacrata unui alt tanar artist, Christophe Huysman.
Novart a stabilit o legatura cu Festivalul de Toamna de la Paris. Urmarea, prezenta pe scenele bordeleze a spectacolelor coreene si a filmelor semnate de regizorul Im Kwon-Taek, dar si a concertului consacrat creatiei compozitorului Iannis Xenakis, cu Polytope de Cluny, gandit de autor ca un spectacol de sunet si lumina, prezentat cu putin timp in urma sub piramida Luvrului numai in varianta audio, ceea ce, asa cum scriam atunci, a nemultumit publicul parizian. Tot la capitolul spectacol muzical, este asteptat la Bordeaux Stephan Guignard, cu creatia sa realizata pentru Cite de la Musique din Paris, Specii de broaste, si sase concerte exceptionale de muzica clasica, ce vor avea loc la Baza submarina si vor fi preluate de France 3 si canalul Mezzo. Novart si-a asociat si Festivalul de Jazz de la Bordeaux, ale carui concerte sunt un alt punct de atractie.
Artele plastice au ca punct central expozitia Anii *70, arta in discutie a lui Maurice Frechuret. Nu ne-am propus sa prezentam intregul program de la Festivalul Novart. Ni s-a parut important sa semnalam intrarea pe scena europeana a unui nou festival de arta contemporana si ni s-a parut, de asemenea, important sa subliniem ca el este gandit si finantat in mare parte de autoritatea locala. Ca la orice inceput de drum, este vorba de cautari, de incercarea de a gasi un concept propriu, original, organizatorii nedorind un -Sigma bis-. El va fi longeviv sau nu, pentru ca, asa cum afirma Philippe Meziat, directorul Festivalului de Jazz de la Bordeaux, -dorinta de a face sa renasca un moment forte al vietii artistice bordeleze este admirabila, cu conditia sa i se dea timp sa se cristalizeze-. Dificila sarcina, pentru ca, daca Sigma era fundamentata pe un spirit contestatar, actuala manifestare declara disparitia lui, urmand sa descopere un nou catalizator al programului sau. Pana atunci, intelepciunea pare a fi de partea directorului Centrului Dramatic din Bordeaux, Jean-Louis Thassin: -Vom trage concluziile dupa o luna. Dar, aici, oamenii sunt avizi de sarbatoare-.
