Incepand de astazi, la Hollywood Multiplex, se desfasoara, pana in 4 aprilie, in premiera, festivalul Filmului Turcesc, organizat de Ambasada Turciei in Romania cu sprijinul Fundatiei Dakino.
Vor fi prezentate 11 pelicule semnificative pentru evolutia cinematografiei turce in ultimii 40 de ani ai secolului XX. Dezvoltarea spectaculoasa a acestei cinematografii a avut loc in anii *70, filmele centrandu-se, in majoritatea lor, pe cautarea identitatii nationale, abordand fie aspecte umane si sociale, fie apeland la atat de bogatul patrimoniu de legende si povesti al Orientului. Selectia prezentata la Bucuresti cuprinde mai ales filme din anii *80-*90, dar si o pelicula din 1966, Ah, Frumos Istanbul, semnata de regizorul Atif Yilmaz, o tragi-comedie despre un fotograf ambulant si o tarancuta naiva care viseaza sa devina stea de cinema. Urmeaza, cronologic vorbind, Eliberarea Asiyei si Matusa mea. Primul este realizat de acelasi Atif Yilmaz si se plaseaza in lumea prostituatelor din cartierul Sirinkent, urmarind drama umana a acestei profesii, caracterizata, de fapt, printr-o mare singuratate. Cel de-al doilea, semnat de Halit Regig, este o radiografie a vietii de familie, marcata de autoritarismul parintilor, de drame nemarturisite, de refugiul, uneori, intr-o lume paralela. Totul, dublat de incercarea tanarului personaj central de a descifra lumea ascunsa a unei femei nefericite.
Evident, dragostea ocupa si in filmografia turca un rol central, fie ca este vorba despre iubirea de oameni si intre oameni, ca in povestea desfasurata intr-un vechi conac din Istanbul in anii *40, in care traiesc laolalta oameni sarmani, dar intre care exista sentimente de solidaritate, respect, prezentate in comparatie cu egoismul lumii contemporane (Oamenii din casa noastra), fie de tainuitele povesti mostenite, ca in cazul eroinei din Joc de umbre, fie de incurcaturile dramatice sau pe jumatate comice ca in pelicula In numele iubirii al lui Saligh Dikisci sau Vaslasul, semnat in 1999 de regizorul Biket Ilhan, in care o calatorie in cautarea iubitei se complica cu o banuiala de spionaj, largind semnificatia peliculei de la relatia dintre doi tineri la aceea dintre doua popoare.
Razboiul, independenta, imigratia, generatoare toate de conflicte interioare, formeaza o alta categorie de teme, la care apeleaza Semih Kaptanoglu, de exemplu, in Departe de casa (productie 2000) sau Huseyin Ozsahin in Calatorul (1993).
In sfarsit, Istanbul sub aripile mele al regizorului Ustun Karabol, pe un scenariu semnat de Mustafa Altioklar, este ecranizarea unei drame fantastice, al carei subiect se plaseaza in secolul XVII, personajele principale, patru prieteni, incercand sa-si implineasca un vis: zborul. Dorinta dificila in perioada lui Murat al IV-lea. O roaba italiana ii ajuta sa-si realizeze dorinta.
Cinematografia turca are acum un caracter foarte dinamic si standarde tehnice avansate. Evolutia ei a fost marcata si de obligatia de a face fata concurentei straine. Festivalul Filmului Turcesc beneficiaza de prezenta la Bucuresti a regizorilor Mustafa Altioklar, unul dintre cei mai tineri cineasti ai Turciei, si Biket Ilhan si a actorului Ege Aydan. Gala de deschidere va cuprinde un film documentar despre Turcia si un spectacol de dans modern, iar Gala de inchidere va fi marcata de decernarea unor plachete regizorului Nae Caranfil si actorului Mircea Diaconu. Tot in 4 aprilie, grupul Senzor va sustine un spectacol tematic, intitulat Cinema. Pentru ca este vorba despre primul festival de film turcesc in Romania, organizatorii au anuntat intrarea gratuita a publicului, accesul in sala fiind posibil cu invitatii ce se ridica de la ghiseul Hollywood Multiplex, manifestarea urmarind intelegerea culturii turce si aducerea in fata publicului romanesc a unor regizori si actori de marca ai Turciei.
