Intoarsa in Europa de dincolo de Ocean, sarbatoarea Halloween-ului a castigat adepti si in Romania, tara ce i-a furnizat, de altfel, la inceputul secolului XX, unul dintre personajele cel mai des intalnite in creatii de gen, fie ca este vorba despre legende scrise, fie, mai ales, de aparitia in filme de gen, cu o larga paleta expresiva, de la horror la comedie neagra: Dracula.
Vechii celti sarbatoreau la sfarsitul lunii octombrie Samhain, marcand momentul trecerii de la ziua cea mare la noaptea cea cea mare, de la lumina la intuneric, prin extensie, de la lumea celor vii la lumea celor morti. Jertfe de animale, probabil chiar omenesti, erau oferite rugurilor aprinse, dansuri rituale erau executate de oamenii mascati in piei de animale menite sa insele spiritele malefice asupra identitatii lor, ramuri ale stejarilor sacri impodobeau case si ruguri deopotriva. Romanii, cu toleranta lor fata de credintele popoarelor cucerite, vor adopta sarbatoarea, conferindu-i o dubla semnificatie si o dubla inchinare: celebrarea zeitei Pomona pentru roadele pamantului din acel an si celebrarea mortilor, ce exista deja, sub numele Feralia, in Roma antica.
Numele actual al sarbatorii apare insa in crestinism, care incearca transformarea ritualurilor pagane in practici ale noii religii. 1 noiembrie va deveni astfel Ziua Tuturor Sfintilor si va fi urmata de Ziua tuturor sufletelor, Ziua mortilor. In Europa secolului XVII, All Hallows Eve (Ajunul Zilei Tuturor Sfintilor), prescurtat Halloween, preia o parte insemnata a practicilor si credintelor pagane. In aceasta noapte, sufletele mortilor revin printre cei vii. Este noaptea vampirilor, a stafiilor, nu intotdeauna binevoitoare, impotriva carora oamenii incearca sa se apere cu focuri si cu dansuri costumate: costume de ingeri, de sfinti sau de diavoli. Treptat, la indemnul bisericii, obiceiul este incredintat mai mult tinerilor si copiilor, primind, in felul acesta, o tenta de petrecere asemanatoare colindatului. Se compun chiar colinde speciale pentru Halloween.
La jumatatea secolului XIX, foametea din Irlanda determina o masiva emigratie din aceasta tara in America, iar Halloween-ul se muta o data cu aceia care ii dadusera viata. Entuziasmul Lumii Noi il completeaza cu o imagistica bogata, in care umorul si terifiantul se impletesc. Sursa bogata de inspiratie constituita de acest imaginar colectiv ofera subiectul multor filme la inceputul secolului XX, in care personajele principalele sunt vampirii. Recuzita este si ea pe masura. Alaturi de bostanii sculptati, in interiorul carora se pun lumanari, referire la John cu lanterna, cel care a reusit sa-l pacaleasca pe diavol, costume de vrajitoare, de vampiri sau sugerand scheletele invesmanteaza copii care colinda cerand, sub amenintarea unor cumplite razbunari in caz de refuz, dulciuri. Desi devenita mai mult o seara a copiilor, adultii organizeaza, de multe ori, propriile petreceri mascate, in care Dracula se intalneste cu Frankenstein, cu mumii, cu gropari, cu Moartea sau cu vampiri anonimi.
Si tema va rezista pana in zilele noastre, producand, daca nu capodopere, in orice caz succese de casa. Noutatea secolului XX este introducerea intre personajele Halloween-ului a femeilor, fie sub forma tinerei calatoare in iad care se lupta acolo cu vampirii si dragonii, ca in The Legend of a Ghost (1909) sau in mult mai recentul Buffy, spaima vampirilor, fie, mai adesea, in postura de personaj malefic. In 1908, de exemplu, The Vampire of the Coast, prezenta in rolurile ce dau titlul filmului femei fatale si nu morti reveniti pe pamant. Lor le vor urma reginele-vampir din multe filme europene sau Fiica lui Dracula dintr-o productie franco-italo-spaniola, din 1972. Si, pentru ca ne-am intors la Dracula, trebuie spus ca este, de departe, cel mai speculat personaj al genului, transpus pe ecran de regizori din America, din intreaga Europa de la insulele britanice pana in Rusia, ajungand chiar in Turcia, in Filipine sau in Japonia. I se creeaza si o familie, o sotie si o fiica, evident cu acelasi destin, primul lui interpret, ungurul Bela Lugosi, fiind urmat de o impresionanta galerie de actori mai mult sau mai putin cunoscuti. Evident, locul in care a fost plasat de creatorul lui, Transilvania, va deveni si el subiect de film, ca in Transylvania (SUA, 1963) si o coproductie SUA – Iugoslavia cu acelasi nume din 1985 sau Transylvania Twist (SUA, 1990). Si invazia vampirilor continua de la Tendre Dracula, dotat de celebrul Alain Robbe-Grillet in 1973 cu o sotie, pana la Erotic Vampire in Paris, pelicula lui Donald Farmer din 2002, cunoscuta mai ales sub titlul Vampirul de la Notre Dame.
Una dintre putinele tari europene care s-au lasat cucerite de Halloween si de mitologia lui si in care nu s-a produs nici un film cu Dracula este tocmai Romania. Dar nu e timpul trecut, mai ales daca ne amintim de via dorinta a unor guvernanti de a crea un Dracula Park.
