Organizatorii Targului Gaudeamus au profitat de experienta anului trecut in domeniul includerii artei vizuale in contextul unui targ de carte. Expozitia de arta plastica din acest an a tinerilor absolventi marcheaza o profesionalizare a expunerii, gandita in mod vizibil unitar, cu un aspect ingrijit, cu o ritmica a panourilor care a ingaduit folosirea judicioasa a unui spatiu relativ mic. Asocierea unei galerii in aceasta intreprindere s-a dovedit inspirata. Din pacate, fiind intr-un targ de carte si, implicit de arta, absenta unui pliant, macar a unei liste cu numele expozantilor si titlul lucrarilor, este nepermisa, chiar daca timpul de organizare a fost, din cate am inteles, foarte scurt. Lucrarile selectate – pictura, grafica, sculptura – au semnaturi ce au mai aparut in expozitiile ultimilor ani, unii dintre artisti remarcandu-se chiar prin preocuparile plastice originale, prin forta expresiva, prin vaditul efort in construirea unei personalitati artistice distincte. De remarcat, in aceasta selectie, o pondere semnificativa a aproprierii de nonfigurativ, motivata, in cele mai multe cazuri, de dorinta exploatarii valorii expresive a desenului sau culorii fara ingranitarea unei forme obiective anume. Este cazul, de exemplu, al personajului Simonei Dobrescu, sau, mai accentuat, al Muntelui lui Bogdan Pelmus, al Nudului lui Traian Foiasi sau al Autoportretelor oglinda semnate de Theodor Pelmus. O alta tentatie este aceea a postmodernismului, cu latura sa de ironie, dar si de senzualitate, ilustrat poate cel mai bine de Life is Art, patru compozitii realizate de Claudia Todor. Ne-au retinut atentia, de asemenea, compozitiile Tiberius Adet, a carui visare in fata peisajului cu latura sa usor kitsch din Poarta celesta lasa sa se intrevada o latura lirica ce va fi poate exploatata mai tarziu, forta constructiei din lucrarile Doinei Sibiceanu, compozitiile in tehnica mixta, Identitate, ale lui Razvan Neagoe. In ceea ce priveste sculptura, un alt zambet ironic, un fel de chiromantie inedita, in cele trei talpi, intitulate Varste.
Tinand de doua categorii, una estetica si cealalta informativa, fotografia de presa isi are, in acest an, un loc special in targ. Un numar reprezentativ de fotoreporteri, de la mai toate publicatiile, sunt prezenti cu selectii care le dezvaluie, de fapt, preferintele pentru un anume gen, de la instantaneul sportiv sau evenimential – Dragos Stoica, Mihai Barbu -, cu posibilitati de virare catre spectaculos, ca in lucrarile unor Radu Vioreanu sau unele dintre piesele semnate de Radu Sigheti pentru Reuters, la portretul semnificativ, cu aplecare catre imaginea – comentariu cu semnificatie psihologica, ca in cele doua creatii ale lui Eduard Enea. Ne-au retinut atentia, de asemenea, imaginile semnate de Sorin Luipsa pentru Rompres, Mihai Vasile pentru -Evenimentul Zilei- sau Ionel Vulcan, pentru -Independent-, la care nota de romantism a imaginii este mai putin curenta in imaginea de cotidian.
Premiera acestui an este evident Salonul National al Presei Romanesti, situat la etaj, cuprinzand in egala masura presa scrisa, audio sau video. Standurile, de dimensiuni variate, in functie de posibilitatile financiare si de organziare, de dorinta sau nevoia de a realiza o campanie de promovare in cele cinci zile ale targului, ele nu se deosebesc in mod esential de standurile editurilor. Fiecare pulicatie a dorit sa prezinte vizitatorului punctele sale forte, unele dintre ele construind chiar un fel de istorie in imagini (fotografie, caricatura) a propriei evolutii. Este si cazul publicatiei -Curentul-, ce etaleaza o selectie de fotografie-caricatura politica de reamarcabila tinuta. Desigur, majoritatea standurilor publicatiilor cotidiene contin fotografiile ultimelor evenimente politice, calitatea si originalitatea imaginilor prezentate constituind un criteriu de departajare a multora dintre standuri. Agentiile de presa, cu un specific mai special, expun, desigur in primul rand, imagine. Se detaseaza AM Press, cu expozitia personala – grafica publicitara – a lui Bogdan Lascar. De un interes si pitoresc speciale, standul Radiodifuziunii, cu o expozitie ce urmareste evolutia echipamentelor radio: difuzoare, aparate de radio, aparate speciale ce ar face, multe dintre ele, deliciul colectionarilor, fie si numai pentru capacitatea lor evocatoare. Cand paraseam targul, standul Televiziunii Nationale devenea centrul atentiei prin aparitia unor personaje de desen animat, pe care publicul era invitat sa le recunoasca. Desigur, prima dimineata de targ a fost marcata de forfota, de emotiile, de agitatia vizitatorilor si gazdelor deopotriva. Programul urmatoarelor zile este foarte animat atat in zona editoriala, cat si in aceea a presei. Vom vedea in ce masura un Salon National al Presei in interiorul targului de carte serveste interesele conjugate ale celor doua tipuri de tiparituri. Apoi, ar mai fi de amintit expozitia dedicata istoriei tiparului, expozitia de caricatura politica de ziar, informatia computerizata oferita de unele cotidiene in comparatie cu sectorul virtual al ofertei de carte…
