De 13 ani, Teatrul Masca si-a propus sa reconverteasca moral, prin intermediul artei, maidanele. Actorii lui, convinsi ca arta are un rol in evolutia unei societati, in crearea unui comportament -urban-, respectuos, au initiat o seama de programe, mai mult sau mai putin mediatizate la vremea lor, dintre care amintim Parcul Masca, singurul materializat efectiv, Acasa, destinat zonelor rurale si desfasurat sporadic, sau spectacolele de strada si in parcuri, cum ar fi Gardienii veseli, Actorii sau Concert de promenada.
Saptamana aceasta, a fost lansat, o data cu prezentarea noii sali a teatrului, ce va incepe sa functioneze in 2004, in cartierul Militari, un nou proiect, intitulat Orasul de sub oras. Initiat in colaborare cu Metrorex, structurat dupa discutii repetate cu sociologii, proiectul isi propune sa umanizeze acest spatiu monoton si stresant care este o statie de metrou. Primele incercari au fost incununate de succes, reactia publicului fiind extrem de favorabila. S-a verificat astfel ipoteza echipei teatrului, conform careia oamenii doresc un tip de spectacol care sa raspunda nevoii lor de comunicare. Au fost pasageri care, coborati in statie pentru o asteptare de patru minute, au ramas doua ore pentru a urmari ce se intampla. Dificultatea structurarii acestor spectacole consta in timpul extrem de scurt dintre venirea garniturilor de metrou: patru-noua minute, care obliga la secvente de aceeasi lungime. Gardienii veseli, spectacol amuzant, solicitant pentru actori carora li se cere sa cante, sa danseze, sa joace teatru, sa improvizeze, sa intre in contact direct cu spectatorii, a reusit sa incante publicul, care a acceptat sa danseze cu actorii sau cu papusile manevrate de acestia. Si nu numai copiii au intrat in joc. Structurat in doua parti, una de improvizatie si o a doua destinata scenei, constand intr-un balet semnat de Ion Tugearu dupa Cotofana hoata de Rossini, spectacolul va fi oferit calatorilor cu metroul si astazi, si maine, intre orele 12.00 si 14.00, in statiile Eroilor si Universitate, al caror spatiu este mai generos unor astfel de evolutii.
Proiectul este destinat sa -transforme spatiile de sub oras intr-un imens centru cultural- si, in acest scop, prevede si adoptarea altor forme de expresie artistica, pentru anul urmator fiind vizate artele plastice si muzica. In colaborare cu Muzeul Taranului Roman, in 10 si 17 ianuarie 2004, vor fi inaugurate doua expozitii de arta contemporana, realizate de Lila Passima si Cosmin Manolache. Subsumate conceptelor -Locul de sub noi- si -Masca si chipul strazii-, expozitiile vor consta din instalatii in care imaginea si cuvantul vor avea pondere relativ egala. Dintre elementele vizuale folosite, artistii au amintit, cu rol conceptual, blocul, umbra, locul si asezarea.
Gandit pe o perioada de doi ani, pana in 2005, proiectul este o provocare lansata in egala masura artistilor si publicului.
In ceea ce priveste noua sala a teatrului, amenajata in cladirea vechiului cinematograf de cartier, a carui restructurare costa aproximativ 39 miliarde de lei, entuziasmul directorului, actorul si deputatul Mihai Malaimare, este cu adevarat indreptatit. Cu un amfiteatru la intrare pentru spectacole in aer liber, cu un spatiu de joaca pentru copii in lateral, ce include si o mica scena destinata spectacolelor pentru aceasta varsta, sala, construita si ea in amfiteatru, are, desigur, o scena interioara si un mic balcon si dispune de cabine cu care actorii de la Masca nu au fost rasfatati pana acum. Ramane problema dotarilor tehnice, care va trebui rezolvata anul viitor. Mihai Malaimare si-a marturisit optimismul in finalizarea lucrarilor, explicand ca, desi finantarea are, desigur, si un aspect partizan datorat apartanentei sale la PSD, trebuie sa recunoasca faptul ca de aceasta data, in numele culturii, colaborarea cu primarul general, Traian Basescu, a fost excelenta, primaria contribuind, in doi ani, cu 11 miliarde de lei la refacerea salii.
Situata intr-unul dintre cele mai populate cartiere ale Bucurestiului, noua sala a Teatrului Masca ar putea dovedi ca descentralizarea (in sens locativ) a manifestarilor culturale este posibila si in Romania si ca ea poate fi benefica pentru atmosfera generala a unei zone.
