Un balet-basm se adreseaza in primul rand copiilor; iar copiii sunt generosi, sunt curiosi, dispun de prospetimea ingenuitatii, dispun de un entuziasm contaminant.
Un basm cunoscut poate fi savurat de mai multe ori; farmecul naratorului, cel al regizorului, al coregrafului este hotarator. Cei mici gusta hazul intamplarilor, farmecul naratiunii, pitorescul costumelor, situatiile de tipul -deus ex machina-;
…cei mari apreciaza virtuozitatea dansatorilor, eleganta evolutiilor coregrafice. Succesul este garantat; …atunci cand regizorul coregraf dispune de imaginatie, de profesionalism. Sigur lucru, daca minunatul basm al lui Charles Perrault apartine varstelor fragede ale copilariei, baletul -Cenusareasa- se adreseaza atat copiilor, cat si celor mari. Coregraful si regizorul Mihai Babuska a intuit acest aspect si a construit un balet-feerie, un spectacol care imbogateste atat imaginatia copilariei, cat si entuziasmul nostru, al iubitorilor baletului academic, noi cei care apreciem in egala masura performanta de virtuozitate a balerinilor, personalitatea lor artistica.
In rolul titular, balerina Corina Dumitrescu este artistul marilor performante sustinute in primul rand in plan actoricesc; trecand peste convenientele genului, slujindu-se de acestea, domnia sa creeaza un personaj idee; …este ideea sperantei care biruie prin ea insasi. Corina Dumitrescu este distinsa in simplitatea atitudinii cu care intampina implacabilul cosmar al cadrului domestic, in casa tatalui sau, in compania greu suportabila a surorilor, a mamei vitrege; …devine eclatanta, dezvolta o eleganta ce confera stralucire unei virtuozitati etalate dezinvolt in marea scena a balului; …aduce conditionari psihologice importante in momentul teribil al orei de cumpana. Pretios lucru, gestul Corinei Dumitrescu are suportul atitudinii sustinute in plan psihologic; …iar drama personajului – asa cum se obisnuieste, nu-i asa? – nu depaseste limitele echilibrului impus de convenientele de aceasta data ale basmului, nu depaseste cadrul feeric intretinut de regie, de coregrafie, de intreaga montare. Exista o crestere fireasca a spectacolului, crestere pe care Babuska o conduce in virtutea unei bune experiente personale; …scena initiala, oferta furnizorilor in casa surorilor vitrege, ar fi oferit prilejul unor etalari mai bogate, etalari pe care regizorul le expune, in schimb, gradat in economia ulterioara a spectacolului; culminatia o aduce marea scena a balului, de asemenea momentele de vraja excelent exploatate scenic.
Si daca evolutia in rolul titular nu a constituit o surpriza, ci o confirmare, o incantare, in rolul printului tanarul balerin Ovidiu Matei Iancu a reprezentat noutatea cea importanta a acestei premiere; …dezvolta un elan scenic impresionant; …propulsia miscarii este precisa si ferma; …atitudinea interioara se concretizeaza intr-un gest ce deseneaza o caligrafie impecabila, spectaculoasa. Este primul sau rol important pe scena Operei bucurestene; cu siguranta repertoriul sau va creste o data cu consistenta propriei implicatii.
Alte reusite ale spectacolului? …roluri de compozitie in travesti – mama vitrega, cele doua surori – realizeaza Mihai Babuska, Tiberiu Almosnino, Catalin Caracas; pitorescul situatiilor comice, in partea a doua a spectacolului, este cuceritor, starneste cascadele de ras ale spectatorilor, la fel ca si cuplul celor doi companioni. Probleme de nesincronizare a miscarii apar in evolutia corpului de balet, aspecte pe care numai un studiu de grup, atent, sistematic, le poate remedia. De fapt, conditiile precare privind sustinerea artistilor ansamblurilor – ma refer in egala masura la instrumentistii orchestrei teatrului – aduc suferinta nivelului calitativ al acestora. Simpla, sugestiva, scenografia este gandita pentru a fi adaptata conditiilor de turneu; a fost realizata de talentatul pictor scenograf Adriana Urmuzescu, autoare a unor costume de un pitoresc, de un bun gust incantator, costume ce sunt menite a implini insusi cadrul scenografic al basmului, iar aceasta impreuna cu eclerajul inspirat al spoturilor de lumina. La noi, pe scena Operei bucurestene, -Cenusareasa- este montat acum pentru prima oara, nu exista termeni de comparatie cu montari anterioare. Scris cu mai bine de sase decenii in urma, inainte de razboi, in anii terorii staliniste, acest balet-basm pare sa fi constituit pentru Serghiei Prokofiev, artistul compozitor, un veritabil refugiu fata de avatarurile cotidianului societatii sovietice; …in contextul acesteia a acceptat sa faca compromisuri dintre cele mai importante pentru a-si asigura avantaje si pozitii importante. Dar, pe deasupra acestor aspecte, muzica sa dispune de un farmec al elocventei, al miscarii plastic exprimate; …dispune de o dinamica interioara ce propulseaza miscarea evenimentelor rostuite cu o acuitate rar intalnita in muzica sortita a servi miscarii scenice. Desigur, fara a retine virtutile tratarii simfonice elevate, constructia ampla implinita de compozitor in baletul -Romeo si Julieta-, spre exemplu, muzica baletului -Cenusareasa- este in mod cert muzica utila evolutiei scenice, este muzica ce face loc, ce inspira miscarea coregrafica; este o oportunitate pe care regizorul coregraf a folosit-o cu mestesug, cu imaginatie, folosind bine resursele actuale ale ansamblului de balet al operei bucurestene.
