În aula Academiei Române, a fost lansat proiectul de elaborare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă (SNDD), document programatic care se realizează, conform exigențelor UE, de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (PNUD), prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNUD). În conformitate cu recomandările UE, proiectul urmează să fie elaborat de un Grup de redactare interdisciplinar și va fi examinat de un Consiliu științific coordonat de Academia Română. După dezbaterea publică la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, urmează ca documentul să fie însușit de Guvern și aprobat de Parlamentul României.
În cuvântul de deschidere, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a subliniat participarea Academiei, prin membrii și cercetătorii săi, la elaborarea SNDD, așa cum a făcut și la elaborarea Strategiei de la Snagov și a programului de Evaluare a Stării Economiei Naționale (ESEN). "Prin participarea la acest proiect, Academia devine din nou un factor activ în viața socială și sperăm ca această Strategie care va fi elaborată să fie un document acceptat de toate curentele și partidele politice, în așa fel încât să devină un program pentru anii 2020".
"Este nevoie de mai multă deschidere spre cetățean, spre comunicarea cu oamenii"
În discursul său, Traian Băsescu, președintele României, a precizat că revizuirea SNDD are loc în condițiile în care România este stat membru al UE, cu toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate. "Această strategie trebuie să reflecte o nouă atitudine față de cetățean. Conținutul ei nu trebuie să fie o colecție de iluzii frumoase pe care să le oferim cetățeanului. Strategia trebuie să fie caracterizată prin realism, iar cetățenii trebuie să fie cei activi, participanți la conturarea viitorului lor… Este nevoie de o mai bună guvernare împreună cu cetățenii și sub controlul lor". Referindu-se la asigurarea politicilor publice, președintele României a afirmat că "se reflectă mai degrabă un răspuns la impulsurile de programare venite din afară", enumerând UE, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional. "Astăzi sistemul de planificare și programare al UE este principalul mecanism care orientează obiectivele și acțiunile noastre" și de aceea "avem nevoie de un sistem propriu de planificare și guvernare pe termen scurt, mediu și lung în care să integrăm coerent semnalele externe".
În continuare, Traian Băsescu a enumerat principalele dimensiuni ale SNDD, ținând seama de decalajele României față de țările UE, între care media PIB pe locuitor, intensitatea energetică, productivitatea muncii, competitivitatea. În acest sens, trebuie să se țină seama și de strategia de la Lisabona, pentru că "este nevoie de protejarea mediului și a resurselor naturale, de egalitate de șanse și de includere socială, dar și de competitivitate, eficiență și productivitate". În acest sens au fost enumerate principalele obiective ale SNDD – o restructurare calitativă a locurilor de muncă; infrastructura modernă de transport; gestiunea mediului, a resurselor naturale, a biodiversității și schimbărilor climatice; investiții în tehnologii nepoluante și prietenoase; crearea de întreprinderi noi, în special mici și mijlocii; o politică tehnologică și de inovare. "În mod deosebit, este nevoie de un efort susținut și realist în domeniul educației și al creșterii cunoștințelor… în scopul de a asigura un nivel mediu de instruire și calificare". În legătură cu acest aspect, a fost menționată ca prioritate necesitatea reducerii ratei abandonului școlar. După trecerea în revistă a altor exigențe, președintele României a subliniat: "în esență, prin coerența politicilor publice trebuie să reconciliem creșterea economică susținută cu protejarea și conservarea vieții și a mediului pe termen lung". Un aliat de bază este societatea bazată pe cunoaștere, dar "dincolo de toate aceastea, să găsim un aliat și mai trainic, care este o comuniune de valori pe care să le împărtășim toți cei de astăzi și pe care să le transmitem celor tineri". În încheiere, Traian Băsescu a afirmat: "Din această perspectivă, ar fi ideal ca SNDD să se constituie într-un proces de coagulare a intereselor și aspirațiilor din societatea românească. De aceea este nevoie de multă deschidere spre cetățean și comunicare cu oamenii".
Provocări cruciale: mediul, sănătatea și educația
În intervenția sa, Attila Korodi, ministrul Mediului și Dezvoltării Durabile, amintind definiția dezvoltării durabile ca "acoperire a necesităților actualei generații fără a compromite șansele urmașilor noștri", a insistat pe importanța gospodăririi bune a resurselor. "Mediul, sănătatea și educația sunt teme intersectoriale, provocări cruciale și la nivelul UE, și vectori care potențează capacitatea individuală și colectivă". În finalul discursului său, ministrul Mediului a declarat că așteaptă de la această dezbatere: "claritate în obiective, instrumente și structuri reglementare cu atribuții bine definite, un mecanism de monitorizare ca să știm cine și în ce fel este răspunzător pentru fiecare obiectiv în parte".
În alocuțiunea sa, Thore Hansen, reprezentantul rezident al PNUD, a subliniat valoarea relației dintre dezvoltarea economică și promovarea tehnologiei. Realismul unui asemenea document poate include și cuantificarea prin compararea nivelului de dezvoltare a României cu cel al țărilor membre UE, având ca efect reducerea decalajelor până în anii 2020-2030.
Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a asigurat susținerea acestui proiect din proiect BNR, a sistemului bancar, institutelor din rețeaua academică și a Asociației Române pentru Clubul de la Roma, care a lansat sloganul "gândiți global și acționați local". În a doua parte a cuvântului său, acad. Mugur Isărescu a demonstrat necesitatea și oportunitatea acestui program ca și a realizării unui consens. "Egida PNUD și a Academiei Române va da un plus de coerență și seriozitate, iar colectivele de specialiști care vor lucra vor da credibilitate". Am mai reținut că "un asemenea proiect are darul să scoată dezbaterea din ciclul politic, electoral, pentru a arăta care sunt problemele care trebuie să preocupe societatea, națiunea pe termen mai îndelungat… Cred că este un exercițiu util cu atât mai mult cu cât România este membră UE, se bazează pe experiența UE, care are o asemenea strategie, avem în ce să ne încadrăm, avem rigorile pe care trebuie să le respectăm".
În discuțiile care au urmat, moderate de acad. Ionel Haiduc, s-au aprofundat și nuanțat principiile acestei strategii, necesitatea armonizării strategiilor deja existente, astfel încât să fie asigurată coerența dintre diferitele sectoare și ameliorarea calității.
