Eveniment
19 iunie, zi în care, cu o sută zece ani în urmă, s-a născut George Călinescu (1899-1965), a fost declarată zi a Institutului de Istorie și Teorie Literară al Academiei Române care îi poartă numele. Cu acest prilej, în aula Academiei Române a avut loc o sesiune de comunicări în cadrul căreia a fost lansat cel de al VII-lea (și ultimul) volum din Dicționarul General al Literaturii Române (DGLR), literele Ț/Z, proiect fundamental al Academiei Române. A fost, cum aprecia acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, o sărbătoare a culturii românești, amintind că finalizarea DGLR se adaugă altor proiecte academice, cum sunt Tratatul de Istorie a Românilor, facsimilarea caietelor eminesciene, Noua Gramatică a Academiei Române, Micul Dicționar Academic ș.a. În continuare, au prezentat alocuțiuni acad. Eugen Simion, directorul Institutului „G. Călinescu“, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Gh. Mihăilă, Dan Hăulică, membru corespondent al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, Dumitru Țepeneag, acad. Nicolae Breban, acad. Augustin Buzura, Gabriel Dimisianu, Daniel Cristea Enache, Teodor Vârgolici, Remus Zărtroiu, Ion Brad și ES Ion Robu, membru de onoare al Academiei Române.
Institutul „G. Călinescu“ – o școală de cercetare
Înființat la 3 martie 1949, Institutul de Istorie și Teorie Literară este, cum afirma directorul acestuia, acad. Eugen Simion, „o școală de cercetare, un spațiu de cercetare fundamentală în domeniul nostru, un loc unde se formează specialiști și, mai ales, un spațiu unde specialiștii încep și duc la capăt proiecte de interes național“. De la început, „Institutul a fost pus sub autoritatea autorului «Istoriei literaturii române de la origini până în prezent», nu atât pentru că era, indiscutabil, cel mai important critic și istoric literar în viață, ci pentru a diminua efectul unui act politic grav (scoaterea lui din învățământul universitar)… și a jucat în viața intelectuală românească, atât cât s-a putut și cum s-a putut într-un regim politic totalitar. Cât timp a trăit G. Călinescu, institutul a fost familia lui publică și, uneori, familia lui pur și simplu. După dispariția lui, institutul a încercat să-i continue spiritul și stilul și uneori a reușit grație cercetătorilor din mai multe generații: oameni pricepuți și devotați disciplinei lor intelectuale“. Prin ani au condus institutul Al. Dima, acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga, acad. Dan Grigorescu, acad. Gheorghe Vlăduțescu.
Ziua Institutului „G. Călinescu“ este, în viziunea acad. Eugen Simion, „o zi în care trebuie să reflectăm la ceea ce am făcut și cum am făcut și, mai ales, la ceea ce trebuie să facem pentru cultura românească în lumea de azi: o lume care se globalizează, își schimbă modelele și, de multe ori, ierarhia valorilor…“. Din publicația editată cu acest prilej reținem câteva dintre aparițiile care au marcat istoria Institutului și a vieții noastre intelectuale: seria „Istoria literaturii române în monografii“, „Istoria literaturii române. Folclorul, Literatura română în perioada feudală“, „Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice“, „Dicționar de termeni literari“, „Dicționarul cronologic al literaturii române“, „Opere G. Călinescu“ ș.a. În ultima vreme au fost realizate mai multe proiecte și vom enumera: primele șase volume din publicistica lui G. Călinescu, patru volume din opera lui I. L. Caragiale, șase volume din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, toate în ediții critice. Sunt în curs de realizare „Cronologia vieții literare românești în perioada 1944-1964“, „Enciclopedia literaturii române vechi“, ediții critice din publicistica lui G. Călinescu (patru volume), din operele lui Mihail Sebastian, Hortensia Papadat Bengescu și Camil Petrescu și „Jurnalul“ lui Titu Maiorescu.
O lucrare de interes național
O mare parte a discuțiilor a fost acordată Dicționarului General al Literaturii Române, calificat de acad. Eugen Simion ca „un dicționar complet“ la care au colaborat cercetători din institutele academice din București, Iași, Timișoara, profesori și critici din afara rețelei academice. Nu i se poate atribui totuși atributul de perfect și autorii sunt conștienți de îndreptările care mai sunt necesare și din această cauză se pregătește o a doua ediție. Important este, cum au subliniat toți vorbitorii, că reprezintă un proiect terminat, că „tradiția de a începe ceva fără a duce la capăt“ este dezisă, ceea ce constituie principala calitate a Dicționarului.
Rezultatul a 15 ani de muncă a peste o sută de cercetători, Dicționarul reunește cca. 6.000 de articole în 5488 de pagini și au fost incluși și folcloriști, memorialiști, teologi, traducători din și în limba română din țară și din străinătate, filologi care au scris studii și tratate de istorie a limbii române literare, publicații literare și culturale, ziare care au avut pagini literare. Cert, este o lucrare de interes național care, scrie în Prefață acad. Eugen Simion, „adună la un loc pe toți cei care au scris și scriu în limba română. Și, dacă scriu bine, ei servesc națiunea și spiritualitatea română“, reușind să contureze „granițele spirituale ale românității“.
După-amiază, la sediul Institutului a avut loc dezbaterea cu tema: „Istoria literară și provocările lumii intelectuale de azi“. O zi de discuții interesante, provocatoare chiar, din care nu au lipsit nici menționarea dificultăților și, mai ales, problemele serioase ale vieții noastre culturale. Pe toate le-am cuprinde în cuvintele rostite de acad. Dan Berindei, pentru care „Academia Română trebuie să elaboreze opere care să reziste și peste o sută de ani și care să reflecte știință, adevăr, seninătate“.
La Sala de Expoziții „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată o expoziție dedicată lui G. Călinescu, despre care au vorbit acad. Eugen Simion și Dan Hăulică. Realizată de Gabriela Dumitrescu, expoziția cuprinde fotografii, manuscrise, publicații și cărți ale lui G. Călinescu.
Precizare
În cotidianul „Romånia Liberă“ din 22 iunie a apărut o informație eronată. Precizăm că dl. prof. Florian Popa, rectorul UMF București, nu a fost votat de prezidiul Academiei Romåne pentru a fi propus Adunării Generale în vederea alegerii ca membru corespondent. Potrivit Statutului Academiei Romåne, demnitarii de stat (de exemplu deputații) nu pot fi aleși în perioada mandatului.
Agenda
În ziua de 29 iunie, ora 11.00, în aula Academiei Române va avea loc sesiunea de comunicări „Centenar Paul Constantinescu (1909-1963)“, manifestare organizată de Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Vor avea comunicări acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, prof. Cornel Țăranu, membru corespondent al Academiei Române, prof. Octavian Lazăr Cosma, vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, prof. Dan Dediu, rectorul Universității Naționale de Muzică din România, dr. Vasile Tomescu și prof. Alexandru Bădulescu.
