Editura Meronia va propune o seama de carti recent aparute. Retin atentia, in primul rand, sase volume din seria Biblioteca de Cultura Catalana. -Ideea unei colectii consacrate unei literaturi nationale poate parea, la prima vedere, ciudata. Colectiile sunt consacrate, de obicei, unui anumit gen literar, unei perioade, unui anumit tip de carte etc. Sunt -tematizate-, or limba unei opere nu pare a fi un criteriu tematic. Nu insa si in acest, sau intr-un asemenea, caz. Pentru ca dincolo de valorile individuale pe care le ofera spre lectura, ne propune o paradigma culturala pana acum necunoscuta. … cultura unui popor romanic pentru care limba si, implicit, literatura, datorita avatarurilor istorice, au ramas nu doar un cod, ce a trebuit sa infrunte mereu un alt cod de prestigiu (limba oficiala, spaniola sau franceza), ci un semn de identitate, un obiectiv mereu de aparat si de resuscitat-. Am citat din prezentarea colectiei semnate de editor. Colectia s-a nascut in 1998 din colaborarea intre Institucio de les Lletres Catalanes si Editura Meronia si pana acum au fost publicate sase titluri. Incepand din acest an, au fost editate si patru scrieri ale unor autori din Baleare.
Antologie poetica
Datorata lui Nicolae Coman (antologare si traducere), volumul cuprinde o larga traducere din opera lui Miquel Marti i Pol, scriitor nascut in 1929 la Roda de Ter, o mica localitate din nordul Barcelonei. Creatia lui se intinde pe intreaga perioada dintre 1948 si 2002, in pofida unei scleroze multiple care il imobilizeaza de la varsta de 43 de ani. Poezia lui este rezultatul reflectiilor asupra existentei, asupra propriului eu. O alta caracteristica o reprezinta legatura continua cu Catalonia. Cu oamenii si cu limba ei. Volumul este structurat cronologic, antologatorul selectand poezii din volumele: Fugarul (1952 – 1957), Satul (1958 – 1959), Fabrica (1958 – 1959), Pielea viorii I (1972 – 1973), Pielea viorii II , Cinci grafitti pe acelasi perete (1974), Cartea celor sase simturi (1974 – 1975), Caiet de vacanta (1975), Cronica de maine (1976), Clarele cuvinte (1979), Domeniul tuturor domeniilor (1980), Prima carte de la Bloomsbury (1980 – 1981), Andora (Carti postale si alte poeme, 1983), Cartea absentelor (1984), Frumoasele cai (1984 – 1985), Iarna blanda (1991 – 1993). In prefata volumului, Pere Farres, profesor de literatura catalana la Universitatea din Barcelona, facand o succinta trecere in revista a creatiei lui Marti i Pol, scrie, referindu-se la ultimele poeme ale autorului: -S-ar zice ca din aceste carti transpare mai mult ca oricand o mare tristete. Poetul se misca acum intre inchiderea in sine si staruinta unei atitudini impotriva curentului. Cu toate acestea, nu renunta la infruntarea greutatilor. Razboaiele din ultimii ani i-au confirmat aversiunea fata de o situatie mondiala nelinistitoare, in care drepturile, umane si nationale, sunt incalcate. Aceasta este reflectia care domina prima parte a celei mai recente carti, <Haiku-uri in vreme de razboi>. Amintirea, dorinta, linistea, seninatatea reflexiva sunt si ele prezente in acest volum, opera unui singuratic care, totusi, refuza aceasta conditie-.
Intr-o vreme in care tirajul unui volum de poezie nu depaseste 500 – 1.000 de exemplare, tirajul cartilor lui Miquel Marti i Pol se situeaza intre 25.000 si 60.000 de exemplare.
Excelenta
Romanul lui Jaume Cabre, aparut in excelenta traducere a Janei Balacciu Matei, este construit pe o intriga politista inedita. Actiunea se petrece in Barcelona secolului al XVIII-lea. O crima in lumea buna. Autoritatea decide un criminal, altul de cat cel real, care este spanzurat rapid. Ascunderea adevaratului criminal declanseaza o febrila activitate de distrugere a dovezilor unei alte crime, savarsita cu cativa ani inainte, de cel menit sa vegheze asupra legalitatii in Catalunya dinastiei bourbone. Este un roman postmodern, in care raportul dintre putere si morala este urmarit intr-un ritm alert, cu un umor si un sarcasm extreme. -O lume construita de un autor cu o innascuta stiinta a ritmului, un stilist pentru care cuvantul este substanta, si nu doar instrumentul literaturii-. Distinsa cu cinci premii literare la Barcelona, cartea a avut un imens succes de public si critica, devenind un best-seller nu numai in tara de origine. -Senyoria e un roman a carui actiune este situata in Barcelona sfarsitului de secol XVIII. Cand l-am scris, am vrut sa fac personajele sa traiasca pe strazi si in locuri care exista si azi. Dar Barcelona aceea era un oras de 120.000 de locuitori, plin de glod si cu o fortareata militara construita la cererea regelui spre a inabusi revoltele populare. Azi, Barcelona are mult mai multi locuitori si, mai ales, acea fortareata este acum un parc public in care, ironia sortii, isi are sediul Parlamentul Catalan. Lucrurile se schimba si, in ciuda norilor negri de furtuna care ne-au insotit intotdeauna, speram sa avem un viitor demn ca popor si ca literatura-, scrie autorul in prefata editiei romanesti.
Marea
Dramatica scriere a lui Blai Bonet (traducere Jana Balacciu Matei) este un roman-poem, o alegorie a -chircirii si degradarii unei colectivitati umane care vine, marcata, dintr-un razboi si creste, aproape biblic condamnata, fara orizont-. Autorul s-a nascut in 1926 la Santanyi, o localitate modesta din insula Mallorca. Urmeaza cursurile seminarului din Palma si, in 1947, se imbolnaveste de turberculoza. Internat in sanatoriul Caubet, scrie cea mai mare parte a romanului Marea, care avea sa vada lumina tiparului 10 ani mai tarziu. Este distins cu Premiul Carles Riba pentru volumul de poeme L*Evangeli segonos un de tants (Evanghelia dupa unul dintre cei multi), cu Lletra d*Or, Crucea Sf. Gheorghe si prestigiosul premiu Ramon Llull. In anul 2000, filmul Marea, ecranizare a romanului, regizata de Agusti Villaronga, este distins cu premiul Manfred Salzgeber la Festivalul Filmului de la Berlin. Reusita scriiturii romanului este data de plasarea intr-o dubla temporalitate: cea a prezentului si cea a rememorarilor autobiografice, dialoguri, amintiri, reactii, filtrate prin vocile a patru personaje principale, ale caror monologuri structureaza si destructureaza diferitele capitole: doi adolescenti internati intr-un sanatoriu de tuberculosi, o calugarita si un preot. -Marea apartine variantei non-romanului pe care, poate, l-ar scrie orice romancier constient de intersectarea directiilor narative care dinamizeaza secolul al XX-lea-, scrie Juan M. Ribera Llops de la Universitatea Complutense din Madrid.
Antologie de proza scurta de autori din Insulele Baleare. Secolul XX
Caterina Valriu este autoarea antologiei, tradusa de Joan Llinas, al carei scop este acela de a-l apropia pe cititor de proza scurta a acestei zone care cunoaste, in secolul trecut, o mare diversitate de miscari, curente si tendinte, rezultat al Renasterii culturale din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Obiectivele acelei miscari au fost restaurarea limbii, literaturii si culturii catalane, in spiritul Romantismului care cuprinsese in acea epoca intreaga Europa. Prima miscare importanta in planul literaturii catalane este Modernismul, ilustrat de un Salvador Galmes, urmat de nouacentism. In Baleare, importanta insa este Generatia *50, in randurile careia se numara Blai Bonet, Jaume Vidal Alcover, Llorenc Moya. Actualul volum reuneste proza scurta semnata de Gabriel Maura (1842 – 1907), Salvador Galmes (1876 – 1951), Angel Ruiz i Pablo (1865 – 1927), Jaume Vidal Alcover (1923 – 1991), Llorenc Villalonga (1897 – 1980), Antoni Mus (1926 – 1982), Baltasar Porcel (n. 1937), Miguel Angel Riera (1930 – 1996), Carme Riera (n. 1948), Maria-Antonia Oliver (n. 1946), Antoni Mari (n. 1944) si Pons Ponc (n. 1956). Cititorul are in felul acesta o privire de ansamblu a literaturii catalane a zonei, cu prezentarea succinta a fiecaruia dintre autorii importanti.
Unghia Fiarei
O saga medievala in care se insinueaza discursuri iluministe, alaturi de cele inchizitoriale, in care povestile de dragoste si aventurile se muta din insula Mallorca pana la tropice, in care personajele sunt cand caricaturale, cand induiosatoare. Totul intr-un exercitiu de eruditie, de umor fin. Este o relatare postmoderna a epocii Inchizitiei, condamnata prin ridicol. Traducerea apartine Dianei Motoc.
