Impozanta cladire din caramida rosie de pe Soseaua Kiseleff, ce adaposteste Muzeul Taranului Roman – Muzeu National de Arte si Traditii Populare, a devenit unul dintre punctele de atractie ale Bucurestilor. Targurile organizate cu prilejul marilor sarbatori sau numai la schimbarea anotimpurilor au aici, dincolo de pitorescul prezentarii mestesugarilor si a creatiilor lor, o dimensiune antropologica ce le transforma in evenimente muzeale. Asa cum tot evenimente sunt expozitiile temporare tematice in care piesele expuse sunt plasate in contexte ce le confera viata, autenticitate si verosimilitate chiar in conditiile existentei actuale a unui oras cum este Bucurestiul. Aceasta stiinta a organizarii expozitiilor cu obiecte traditionale intr-un stil modern, racordat la habitudinile noastre, face, de fapt, originalitatea Muzeului Taranului Roman, care i-a si adus, in 1996, premiul Muzeul European al Anului.
Intr-o recenta conferinta de presa, s-a anuntat organizarea unor expozitii cu piese din patrimoniul acestei institutii in strainatate si programul pentru public din perioda imediat urmatoare.
Cele doua expozitii, ce vor fi deschise in Italia luna aceasta, la Venetia, din 21 februarie la 4 martie, si la Torino, sunt urmarea imensului succes de care s-a bucurat, la sfarsitul anului trecut, selectia de icoane pe sticla, Religiosita di Vetro, expusa la Muzeul Muntelui din Torino, care a cuprins 127 de piese de patrimoniu din secolul XIX (1811-1890). Prima se inscrie in larga gama de manifestari prilejuite de festivalul mastilor si al costumelor, carnavalul de iarna, organizat in cetatea Dogilor in fiecare an. Gazduita de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, expozitia prezinta 167 de masti ilustrand obiceiurile de Craciun si Anul Nou, dar si alte sarbatori, cu precadere agrare, din timpul anului. In spiritul festivalului venetian, expozitia cuprinde masti de cap si costume pentru Capra, Caiutii, Ursul, Plugusorul s.a.
Vernisajul expozitiei de la Torino va avea loc maine seara, prefatand deschiderea marelui Bal de iarna al orasului. Importanta prezentei in acest oras este amplificata si de contextul european al momentului, alatruri de Romania aflandu-se si Franta, Belgia, Anglia si tara gazda. Expozitia de la Muzeul Muntelui -Duca degli Abruzzi-, intitulata Masti de animale, este formata din 67 de piese de patrimoniu acoperind toate zonele etnografice ale tarii si va fi deschisa publicului italian pana in 27 aprilie.
Cele doua expozitii sunt edificatoare pentru un anumit concept al folosirii mastilor, acela cu scop magico-religios. -Spunem masca si fiecare se gandeste la altceva. Confuzia provine din enorma diversitate formala si functionala a mastii. Exista mastile culturilor numite altadata primitive, cele ale culturilor traditionale, mastile care protejeaza fetele razboinicilor si acopera pe cele ale defunctilor, mastile creatoare de personaje din teatrul antic si japonez. Masti tragice, masti comice, masti grotesti, antropomorfe, zoomorfe, fitomorfe… In carnavalul contemporan a patruns pana si masca skeomorfa prin care omul se transforma in obiect (…) In satele din Romania s-au mascat romanii, ungurii, sasii, tiganii, svabii, ucrainenii, ceangaii… Indiferent de etnie, oamenii satului traditional au avut costum de munca, pe cel de sarbatoare si costum ritual. In mod obisnuit, imbracamintea rituala porneste de la costumul de sarbatoare imbogatit prin accesorii investite cu functii simbolice. Exista insa circumstante in care hainele pentru ritual sunt confectionate special sau, pur si simplu, improvizate din piese vechi, dezafectate. Pentru costumele mascatilor, oamenii recurg la ambele procedee. Mentionam faptul ca masca participa si la organizarea timpului. Este nelipsita in sarbatori primavara, vara si iarna…- – scrie curatorul expozitiei, dr. Georgeta Rosu.
In aceeasi perioada, acasa, adica la Bucuresti, viata muzeului continua. In primul rand cu cateva expozitii. La Salonul de Imagine, vizitatorii vor putea trai pentru o ora, sa zicem, in Bucurestii anului *80. O intoarcere in timp aparent nesemnificativa ca durata efectiva, dar ce se va dovedi de dimensiuni considerabile. In cadrul expozitiei se va lansa si numarul 7 al revistei de antropologie Martor, editata de muzeu. Tot luna aceasta sunteti invitati sa descoperiti o expozitie cu obiecte din piele, realizate de Corneliu Gavrila din zona Targovistei: genti, rame, cruci… Mesterul isi va demostra maiestria in fata vizitatorilor. Sfarsitul saptamanii viitoare (26 februarie) marcheaza deschiderea deja traditionalului Targ de Martisor, ce propune, timp de o saptamana, martisoare selectionate de specialistii muzeului, in functie de inventivitatea, umorul si ineditul lor. Obiectele sunt realizate in principal de studenti de la Univeristatile de Arte Plastice si de Arhitectura, carora li se alatura cativa mesteri populari din diferite zone. Urmeaza, in luna martie, mucenicii sfintiti si, mai ales, o expozitie de icoane facute de mesteri iconari, olari, lemnari, tesatori care incearca sa prezinte, in jurul datei Bunei Vestiri (25 martie), mestesugul icoanei populare, -acest chip abia intrezarit al nevazutului, intr-o serie de teme, imagini, zugravite de Mihaela Becea, mester iconar din Brad, care reface, printr-o interventie personala, frumusetea icoanelor Scolii de la Nicula-, dupa cum declara coordonatoarea expozitiei, Lila Passima.
O seama de cursuri si ateliere sunt dedicate elevilor, studentilor, in primul rand. Pe langa un curs de etnologie, ce se desfasoara in fiecare joi la ora 14.00, a fost pus in practica atelierul de creativitate imaginat de regretata Irina Nicolau, ce a functionat anul trecut ca program-pilot. Este vorba despre o alternativa la orele de desen si activitati practice, ce urmarestre nu numai deprinderea unui mestesug – pictura, cusut, modelat -, dar si crearea unui climat prielnic, gratie caruia copiii ajung -sa inteleaga si sa iubeasca lumea bunicilor lor-.
In sfarsit, de sambata pana in 31 mai, un curs de teatru de papusi pentru copii intre 6 si 11 ani, organizat in colaborare cu Asociatia Culturala pentru Teatru si Origami inseamna si pregatirea unui spectacol ce va incheia aceasta editie. Actrita Daria Ganescu de la Teatrul Tandarica ii va invata pe copii sa construiasca papusi, le va preda notiuni de actorie si de studiul miscarii.
Muzeul Taranului Roman indeplineste cu prisosinta una dintre coordonatele moderne ale unei institutii de acest tip: aceea de a exista in constiinta cetatii mai curand ca o institutie culturala decat ca una de cercetare stiintifica. Evident, implinirea acestui deziderat presupune o munca de cercetare a patrimoniului si, in acest caz, de abordare a lui din punct de vedere antropologic de cea mai inalta tinuta si de profunda seriozitate.
