Ieri, la ora 10.00, in fata Muzeului Taranului Roman s-au strans aproximativ 100 de specialisti in biblioteconomie, membri ai Sindicatului Bibliotecii Nationale. Mitingul, anuntat si aprobat, a fost determinat de indelung dezbatuta problema a cladirii destinate Bibliotecii Nationale, trecuta in patrimoniul Guvernului, cladire declarata de ministrul culturii cand prea mica, cand prea mare pentru scopul initial. E drept, in ultimul timp s-a promis construirea uneia noi, cu credit extern, a carei durata de finalizare ar fi de doi ani. Este vorba insa numai de un proiect, a carui punere in opera poate avea soarta tuturor proiectelor culturale din ultimii 12 ani. In pofida demersurilor legale si administrative ale conducerii bibliotecii si ale specialistilor, in pofida faptului ca finalizarea cladirii Bibliotecii Nationale a fost principala promisiune pentru cultura a campaniei electorale a actualului Guvern, principalul depozitar al fondului national de carte se vede, in momentul de fata, in situatia de a muta un numar remarcabil de unitati bibliografice in depozitele de la Popesti Leordeni.
Federatia Sindicala a Bibliotecarilor, afiliata la Blocul National Sindical, a acuzat incalcarea normelor stabilite legal pentru conservarea fondului de carte, potrivit carora, 10.000 de unitati bibliografice trebuie sa dispuna de 66 de metri patrati. -Cu aceasta confiscare, s-au incalcat trei obiective: Legea Bibliotecilor, care spune ca localul unei biblioteci nu poate fi revendicat pana nu se obtine ceva in schimb (si ce s-a oferit in schimb? Popesti Leordeni?), Legea bugetului de stat, pentru ca acum o luna s-au luat de la Ministerul Culturii 43 de miliarde de lei, care ne fusesera alocate la cheltuieli de capital, si s-au dat Secretariatului General al Guvernului si chiar planul de guvernare Nastase, care afirma ca sustinerea de catre stat a bibliotecilor este de importanta strategica.
Iar la capitolul Renasterea culturii, al planului de guvernare, un loc special il ocupa construirea si organizarea Bibliotecii Nationale.- Federatia bibliotecarilor si Sindicatul Bibliotecii Nationale a intrebat inca din ianuarie 2001 ce se intelege prin construirea si organizarea Bibliotecii Nationale, in conditiile de reorganizare si restructurare institutionala. -Ni s-a promis demararea in continuare a lucrarilor de constructie. Am facut memorii la toate departamentele din Ministerul Culturii, la presedintie, domnului presedinte Ion Iliescu personal, la Guvern, la nivel de experti in constructii, fara a primi vreodata vreun raspuns. BNS a facut lobby la nivel international pentru noi, la Parlamentul European, publicand si imagini socante din Biblioteca Nationala-.
Sediul central al Bibliotecii Nationale se afla in cladirea fostei Burse din perioada interbelica. Ea este revedicata acum, institutia fiind in proces cu Camera de Comert. Biblioteca Nationala are 13 sedii in Bucuresti si in provincie, dintre care patru sunt in litigiu. In aceasta situatie se afla si Laboratorul de patologie si restaurare a cartii din strada gral Budisteanu, impropriu de altfel, dar in care se gasesc lucrari de patrimoniu inestimabile. Spatiul din cladirea luata urma sa gazduiasca inca din primul moment acest laborator. In plus, cheltuielile de reparatii la toate cladirile existente, ca si acelea din procesele pentru cladirile revendicate se ridica la sume considerabile.
In timpul declaratiilor pentru presa, Fortele Speciale ale Jandarmeriei (conform ecusoanelor de pe maneca) au impus mutarea manifestantilor in fata Muzeului Antipa, in spatiul verde, ai carui boscheti au ascuns aproape cu totul participantii. Dupa ce escorta a grabit miscarile grupului de reprezentanti ai culturii – pentru ca bibliotecarii asta sunt de fapt – unul dintre ei replicand spiritual doamnei Marina Iliescu, lider sindical al Bibliotecii Nationale, care i-a explicat ca nu poate merge mai repede pentru ca are piciorul rupt, -Sa va fie de bine!-, am reusit sa convingem fortele de ordine ca avem dreptul sa ramanem in fata tufisurilor pentru ca suntem ziaristi si nu manifestanti. Ne-am convins ca nici trecatorii, nici membrii Guvernului nu aveau sa fie deranjati de privelistea celor veniti sa picheteze un guvern aflat la distanta convenabila.
Mostenirea culturala a Romaniei
Victor Dutescu, presedintele Asociatiei Bibliotecarilor din Biblioteca Nationala: -Problema Bibliotecii Nationale dureaza de mult timp, dar aveam o speranta: noua cladire in constructie in care urmau sa se finalizeze in acest an spatiile de depozitare, in care am fi putut strange la un loc toate cartile. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca avem toate periodicele romanesti de la aparitia primelor gazete pana azi, in colectii complete. Ele sunt acum imprastiate la toate sediile, care sunt improprii. In cel mai mare depozit activ al nostru, de la sediul central, curge apa pe pereti. Or, publicatiile Bibliotecii Nationale sunt mostenirea culturala a Romaniei. Ele reprezinta tezaurizarea a tot ce s-a publicat pe teritoriul national. In plus, exista fondul Romania, format din tot ceea ce s-a publicat in strainatate despre Romania sau sub semnatura unor autori romani. Acest tezaur patrimonial se afla in conditii ingrozitoare. Halele pe care ni le-a dat acum Guvernul din administratia rezervelor de stat nu rezolva deloc problema. Vom duce acolo cele trei milioane de unitati bibliografice care se afla in noua cladire. Cum, ramane de vazut. Am calculat ca Biblioteca Nationala ar avea nevoie de un spatiu de depozitare de inca 4.000 de metri patrati. Fara birouri, sali de lectura… In prezent, numai 7,7% din fondurile noastre sunt disponibile pentru public, restul zacand in niste stive, degradandu-se vazand cu ochii. Volumele depozitate in subsolul din str. Ion Ghica sunt umede. Se simte la simpla atingere. Contestam deci hotararea de guvern prin care s-au luat cladirea bibliotecii si banii care ne-au fost alocati. A fost, de fapt, o deturnare de fonduri facuta chiar de Guvern. Si, daca nu este posibil altceva, cerem spatii corespunzatoare, respectiv, 100.000 de metri patrati. Si mai este problema financiara. Cladirea a fost proiectata pentru Biblioteca Nationala. Intreaga structura a fost gandita in acest sens. Transformarea ei in altceva va costa enorm.
Secretarul general al Guvernului a afirmat ca ar avea nevoie de aproximativ 30.000 de metri patrati. Cladirea are 120.000 de metri, deci mult mai mare. Depozitele, care nu sunt luminoase, salile de lectura pe doua niveluri vor trebui modificate pentru a permite functionarea birourilor guvernamentale, ceea ce inseamna fonduri enorme. Pana acum s-au cheltuit 42 milioane de dolari intre 1986 si 1989 si inca 14 milioane din *90 pana acum. Transformarea va costa probabil inca o data pe atat. Din punct de vedere economic este aberant-.
