Convorbire cu acad. Dan Bălteanu, Directorul Institutului de Geografie al Academiei Române
– De aproape douăzeci de ani sunteți directorul Institutului de Geografie al Academiei Române, dar activitatea Dvs. la institut este mai veche. Când și cum a început această activitate?
– Institutul s-a înființat în anul 1944, și primul director a fost acad. Vintilă Mihăilescu, care mi-a fost îndrumător de doctorat și a avut un mare rol în formarea mea ca specialist după ce am fost angajat prin concurs în anul 1967. De altfel, veneam la comunicările Institutului încă din anul I de facultate, și în vacanțe participam la campaniile de teren, deci pot spune că Institutul m-a format ca cercetător. Hotărâtori au fost anii 1992-1993 când, beneficiind de o bursă postdoctorală Fulbright, am lucrat în Universitățile Colorado din Boulder și Washington, Seattle, cu unii dintre cei mai buni specialiști americani în domeniul mediului și al dezastrelor naturale.
– Care sunt domeniile de cercetare ale Institutului?
– Încă de la înființare, Institutul și-a creionat un program de lucru, care a fost în mare măsură respectat și dezvoltat. La început, cercetările urmăreau o bună cunoaștere a pământului și poporului român. S-a realizat o monografie geografică a României, apoi Atlasul geografic național, o operă fundamentală încă de actualitate, și Tratatul de geografie, încheiat de curând.
– Și cercetările actuale?
– Sunt unele elemente care au fost prevăzute, dar nu suficient de accentuate, cum sunt studiile hazardelor naturale și antropice, provocate de activitățile umane din România sau cercetările legate de presiunea antropică asupra mediului care uneori creează probleme foarte serioase chiar transfrontaliere. Elaborăm și lucrări de sinteză în limbi de circulație internațională cum sunt "România. Atlas istorico-geografic", "România. Spatiu, societate, mediu". Sunt foarte bucuros că unii doctoranzi ai mei sunt deja apreciați peste hotare. Cea mai mare pondere în cercetările noastre o are studiul relațiilor om-mediu și în acest domeniu am reușit să realizăm colaborări internaționale importante.
– De ani buni vă preocupă modificările globale ale mediului, ați organizat și participat la manifestări naționale și internaționale. În Academie există un Comitet Național pentru modificările globale de mediu, al cărui președinte sunteți Dvs. Rezultatele sunt pe măsură, dacă mă gândesc la manifestările naționale de interes internațional și la publicațiile apărute. Vorbiți-ne despre aceste manifestări mai puțin cunoscute de publicul larg.
– În primul rând, amintesc desfășurarea, din doi în doi ani, a unei conferințe naționale dedicate acestei teme, inițiativă susținută pentru prima dată de acad. Liviu Constantinescu, primul președinte al Comitetului național Geosferă-Biosferă. Suntem prezenți frecvent în publicațiile internaționale de specialitate. Așa s-a făcut că, în 2003, am fost solicitați de ICSU (International Council of Scientific Unions), autoritatea care coordonează principalele programe internaționale – Geosferă-Biosferă, Dimensiunea umană a modificărilor globale, Programul climatic mondial și Diversitas – să organizăm o întrunire pentru Programul "Geosferă-Biosferă" la Sinaia. Reuniunea a fost importantă pentru că a conturat problemele specifice regional Europei Centrale și s-au corelat problemele globale cu cele regionale. A fost publicată Declarația de la Sinaia, care a avut urmări interesante pentru cooperarea specialiștilor din Europa Centrală și nu numai. Acum se preconizează înființarea unei asociații, numită Alianța țărilor europene pentru modificările globale ale mediului, care se va contura în aprilie, la Bonn, și care va fi autoritatea cu rol esențial în acest domeniu din cadrul Uniunii Europene.
– Care sunt dimensiunile reale schimbărilor climatice globale și ponderea activităților antropice?
– În 2007, la Paris, în cadrul întâlnirii interguvernamentale pentru schimbări climatice s-a ajuns la concluzia că în ultimii o sută de ani creșterea temperaturii a fost de 0,74 gr. C. Această încălzire se datorează în proporție de 70-80% activităților umane, creșterii alarmante a emisiilor globale de gaze cu efect de seră (în special de bioxid de carbon și metan), care între 1970 și 2004 a fost de 70%.
– Aparent este o creștere relativ mică. Și modificările?
– Modificările induse se conjugă cu o presiune antropică tot mai accentuată asupra mediului. În primul rând, atmosfera este afectată de modificări de amploare generate de impulsuri aparent reduse: se modifică regimul fenomenelor extreme (precipitații care produc inundații, perioadele secetoase, crește intensitatea ciclonilor tropicali ș.a.). Toate se corelează cu o topire accentuată a ghețarilor, cu reducerea suprafețelor acoperite de zăpadă ce face ca o mare din căldura reflectată de zăpadă să fie absorbită de oceane și de sol. Crește nivelul oceanului planetar. Sunt fenomene care se cunosc și există scenarii până în anul 2100, dar important este să nu se ia în considerație doar extremele, atât de mediatizate.
– În aceste condiții, cum trebuie să gândim?
– Să gândim Sistemul Terestru în întreaga lui complexitate, cu toate corelațiile posibile, și atunci nu vom ajunge chiar la rezultate care pot înspăimânta.
– Și soluțiile?
– Sunt necesare măsuri energice pentru reducerea cantităților gazelor cu efect de seră și o echilibrare și atenuare a presiunii antropice asupra diverselor părți ale Sistemului Terestru.
– Oamenii politici țin seama de aceste rezultate?
– Cred că din ce în ce mai mult. Majoritatea țărilor sunt de acord asupra necesității adoptării unor măsuri urgente și serioase. Anul acesta, la Geneva, se va desfășura Conferința Internațională a Schimbărilor Climatice și probabil se vor adopta o serie de hotărâri, iar rezultatele vor fi transmise oamenilor politici. La ora actuală putem evalua efectele schimbărilor globale la nivel regional și s-au făcut studii pentru a vedea care sunt costurile macro-economice ale acestor schimbări. Spre exemplu, în 2007, la Conferința de la Paris s-a ajuns la concluzia că în 2050 pierderile din PIB pot depăși pe ansamblu 5%, ceea ce este foarte mult.
– Sunteți optimist?
– În ultima vreme s-a conturat, din ce în ce mai mult, concepția fermă că fără o acțiune comună și fără o corelare foarte serioasă între eforturile fiecărei țări și ajutorarea țărilor sărace aceste probleme nu se pot rezolva. În Uniunea Europeană, acest culoar este deja creat și o mare parte din fondurile pentru cercetarea mediului înconjurător este alocată impactului modificărilor climatice asupra societății și mediului. Sunt convins că foarte curând la nivelul factorilor de decizie se va ajunge la o serie de hotărâri importante și înțelepte pentru viitorul Planetei.
