Ministrul culturii si cultelor, acad. Razvan Theodorescu, si-a onorat promisiunea. Intr-o conferinta de presa din octombrie, domnia sa lansa invitatia la inaugurarea noului sediu al Muzeului Satului, in jurul datei de 28 noiembrie. Inaugurarea a avut loc, cu solemnitatea de rigoare, in 29 noiembrie. Mai importanta insa decat exactitatea ministrului culturii este finalizarea fie si a unui corp din cele patru ale noii cladiri, a carei constructie a inceput in 1991, a fost intrerupta de mai multe ori, -din lipsa de fonduri- se afirma oficial, din pricina neintelegerii dintre echipele de arhitecti, dintre Ministerul Culturii si conducerea de atunci a muzeului, din cauza diferitelor orgolii si pozitii partizane, ar putea spune cei care au fost interesati, de-a lungul celor 11 ani, de destinul inca unei cladiri incepute si lasate in voia sortii intr-un Bucuresti plin de schelete de blocuri.
Corpul C al noii cladiri, reprezentand aproximativ 30% din totalul suprafetei, a fost, in sfarsit, finalizat, el urmand sa adaposteasca, in cei 2.200 de metri patrati, cateva birouri, depozitele, laboratoarele de conservare si restaurare. Dotat cu instalatiile necesare controlarii microclimatului, conditie extrem de importanta la un patrimoniu ca acela al Muzeului Satului, el va deveni, de fapt, functional, in prima parte a anului viitor, cel mai probabil prin luna aprilie, dupa estimarile directorului tehnic, arh. Stefan Iliescu. Desi vitala pentru acest muzeu ale carui cladiri erau depasite si ca spatiu, si moral, inaugurarea noii cladiri este numai primul pas. Urmeaza altii, mai putin spectaculosi, dar nu mai putin importanti si nici realizabili fara un buget corespunzator. Dotarile tehnice si de mobilier pentru depozite si laboratoare constituie o conditie esentiala conservarii patrimoniului. Actualmente, acest patrimoniu este impartit in mai multe cladiri, in Bucuresti si in afara lui. O parte a patrimoniului de lemn si ceramica se afla, de exemplu, la Casa Udriste Nasturel de la Heresti, care apartine unui alt muzeu. Cele sase sau sapte depozite din noul corp de cladire au nevoie de mobilier diversificat, in functie de categoriile de piese ce vor fi adapostite aici (port, scoarte, textile, masti, oua, obiecte incluse in diferite obiceiuri – capre, stea -, ceramica, lemn, jucarii), dar si de categoriile fondului documentar: biblioteca, clisoteca, arhiva documentara, plasoteca, casetele video sau audio, filmele. Mobilierul existent in momentul de fata are o vechime de aproape 60 de ani, ceea ce il face aproape nefunctional. In plus, varietatea pieselor si nevoia folosirii judicioase a spatiului impun, ca in orice muzeu de altfel, un mobilier tipodimensionat, deci o comanda speciala. In momentul de fata, dupa cum ne-a explicat seful sectiei Tezaurizare Patrimoniu Mobil, Georgeta Gavra, se lucreaza la proiectele pentru fiecare depozit in parte, urmand ca, la alocarea noului buget, sa se poata face comenzile necesare. Lucrarea, de a carei diversitate si dificultate ne-au convins planurile realizate pentru depozitul de covoare, unul dintre cele mai putin pretentioase din acest punct de vedere, cere timp si pricepere muzeografica.
Instalarea in noul spatiu va permite gruparea logica a depozitelor si atelierelor de conservare si restaurare in spatii apropiate si amenajarea unei expozitii permanente in actualul spatiu de depozitare. Pentru majoritatea vizitatorilor, Muzeul Satului inseamna, in primul rand, patrimoniul imobil: casele, bisericile, gospodariile. Putini stiu ca ,din totalul de 53.000 de piese aflate in patrimoniul muzeului, acestea impreuna cu mobilierul lor reprezinta numai 12.000 de obiecte, iar datorita programului de achizitii acest patrimoniu este in continua crestere. Hotararea instalarii, pana la sfarsitul anului viitor, in celelalte corpuri ale cladirii a Ministerului Culturii si Cultelor impune gasirea altor solutii pentru inlocuirea spatiilor de expunere, a salii de spectacol, a spatiului necesar pentru lucrul cu mesterii si cu publicul, pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative pe care, de pilda, le ridica organizarea taberelor de vara atat de indragite de elevi si atat de inspirate ca demers educativ si chiar ca orientare profesionala.
Finalizarea noilor spatii de la Muzeul Satului este, suntem datori sa recunoastem, un efort financiar important pe care actuala echipa a Ministerului Culturii si Cultelor l-a depus. Este, in acelasi timp, un fapt datator de speranta pentru soarta tuturor muzeelor si intregului patrimoniu. Asteptam sa fim invitati, in primavara, la inaugurarea depozitelor si laboratoarelor instalate.
