Anul trecut s-au implinit 150 de ani de la nasterea, la Reus (Tarragona), a arhitectului catalan Antoni Placid Guillem Gaudi Cornet. Avea sa devina celebru la o varsta destul de inaintata, abia in 1910, gratie expunerii operei sale la Paris din initiativa celui care i-a fost tot timpul vietii prieten si patron, Eusebi Guel. Creatia lui Gaudi se intinde pe o perioada de aproximativ 50 de ani, din 1878 pana in 1826, anul mortii sale. Prima lucrare importanta este proiectul pentru Expozitia Internationala de la Paris (1878), ultima si, de fapt, cea careia si-a dedicat o buna parte din viata este Sagrada Familia din Barcelona. Intre cele doua se afla o lista lunga de palate, case, biserici, catedrale al caror proiect l-a semnat sau pe care le-a construit cu echipa sa, aducand un suflu nou arhitecturii spaniole. O opera bizara, intruchipand, intr-un limabj original, intreaga fervoare si stranietate uneori a sufletului spaniol, o arta care, preluand elementele traditionale hispano-maure le topeste intr-o sensibilitate de sfarsit de secol, bantuita de fantasmele trecutului si de iluziile viitorului.
Piatra, sticla, mozaicul devin in proiectele si apoi in operele sale materia prima din care vor naste volute si rozete amintind goticul, reptile si animale fantastice nelegate de vreun timp sau spatiu anume, case a caror legatura cu lumea exterioara se va realiza prin balcoane dansand intr-un echilibru incredibil, sub un acoperis ondulat adapostind fantastice spatii interioare. Bisericile lui tind uneori sa aiba alura unei broaste sau se inalta intr-o aparent neimblanzita dantelarie in piatra, iesita parca din imaginatia unui autor de exotice memorii de calatorie.
Toata aceasta lume inedita, izbucnita gratie lui in Spania ultimelor doua decade ale secolului al XIX-lea si primelor decenii ale celui urmator, asigura deschiderea catre modernitate a arhitcturii iberice, arhitectul si opera lui fiind apoi descoperite, reevaluate si revalorificate de avangarda europeana si de amatorii de arta excentrici ai Americii. Rolul de deschizator de drumuri in arhitectura moderna spaniola al lui Antonio Gaudi, ilustrat cu fotografii prezentand detalii din proiectele sale, face obiectul unei fotoexpozitii documentare gazduite de sala de expozitii a Facultatii de Arhitectura -Ion Mincu- din Capitala.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane