145 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române
În ziua de 6 august 1867, la prima ședință a Societății Literare Române, episcopul de Buzău Dionisie Romano a donat abia înființatei instituții naționale biblioteca ce aparținuse căpitanului Constantin Cornescu Olticeanu, compusă din 6000 de volume și 400 de manuscrise. Atunci au fost puse bazele Bibliotecii Academiei Române și în 1871 s-a constituit Comisia pentru inventarierea Bibliotecii Academiei Române, care prezenta anual un raport privind fondul de carte. Încă de la înființare, Biblioteca și-a asumat misiunea de a aduna și conserva, în colecțiile sale, fondul național de manuscrise și tipărituri ilustrând istoria, cultura și civilizația românească și universală. Astăzi, Biblioteca tezaurizează 14 milioane de unități, între care 10.000 volume de manuscrise, peste 500.000 piese de corespondență și arhivă, 138.000 gravuri și desene, peste 300.000 fotografii, 53.112 documente cartografice, 190.000 monede, medalii plachete și sigilii, mai mult de 600 de pietre gravate și 40.000 de timbre, 55.000 partituri muzicale, 20.775 unități video, 5.300.000 monografii și 6.600.000 publicații seriale. Dintre colecțiile Bibliotecii amintim pe aceea de manuscrise, cea mai bogată din țară, apoi cabinetele de stampe, numismatic, de hărți și muzică, adevărate repere pentru domeniile lor. Toți cei interesați pot consulta și studia aici de la cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie și cult până la cele mai noi apariții editoriale de orice tip și pe orice suport. Integrată în rețeaua europeană, Biblioteca întreține un intens schimb național și internațional de cărți și publicații, fiind totodată și depozitarea publicațiilor ONU. Se află în desfășurate mai multe programe naționale și internaționale între care scanarea periodicelor românești din perioada interbelică în colaborare cu Muzeul Holocaustului din Washington.
Biblioteca Academiei Române și-a sărbătorit aniversarea într-o noapte a porților deschise, binevenit prilej ca toți iubitorii de carte să cunoască mai îndeaproape tainele acestui sanctuar al științei, culturii și spiritualității. La festivitatea de deschidere au participat acad. Dan Berindei, acad. Cristian Hera, acad. Valentin Vlad, vicepreședinți ai Academiei Române. Acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, a anunțat că va dona Bibliotecii cea mai mare parte din biblioteca sa, cealaltă urmând a fi destinată Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al cărui director este. Cum de curând a fost deschis „Cabinetul Mihai Drăgănescu“, Doamna Nora Rebreanu și acad. Florin Filip, directorul general al Bibliotecii, au vorbit despre donația de carte, manuscrise, documente, diplome și medalii care reconstituie atmosfera de lucru a savantului și gânditorului Mihai Drăgănescu, primul președinte al Academiei Române după 1990. Istoricul Georgeta Filitti a evocat atmosfera din anii 50. A urmat vernisarea expoziției „Legătura de cărți românești vechi. Între Occident și Orient“ despre care a vorbit Gabriela Dumitrescu, șefa Serviciului Manuscrise Carte Rară. Corul „Nectarie Protopsaltul“ a susținut un program de muzică bizantină al cărui repertoriu a fost alcătuit din partituri existente în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române.
Programul care a urmat, prin bogăția și diversitatea manifestărilor, a oferit posibilități de opțiune celor mai diferite interese și preferințe. Am reținut secțiunea de prelegeri „Dezbateri și mese rotunde“ la care au putut fi audiați Mircea Angelescu, George Ardelean, Eugen Ciudrin, Andrei Găitănaru, Dan C. Mihăilescu, Clara Mareș, Andrei Oișteanu, Ioan Statomir, ș.a. La hotarul dintre cultură și tehnologie, tinerii pasionați de noile tehnologii de vârf au participat la un Târg IT&C și s-au bucurat demonstrațiile de succes făcute de firma SIVECO. ?ê?£i iar, fiecare după gust și disponibilitate, participanți la acest act de cultură au putut asiata la programe de muzică bizantină, muzică clasică, teatru neconvențional, relansarea cărților călătoare „Bookcrossing“ sau să petreacă la atelierul de tipar Moara de hârtie. Nu a lipsit turul ghidat al Bibliotecii prin sălile de lectură și cabinetele de specialitate iar fiecare participant a primit în dar un flyer pe baza căruia va primi un permis gratuit la Biblioteca Academiei Române până la sfârșitul anului. Unitatea acestei seducătoare diversități a fost dată de concepția după care, așa cum afirmă acad. Florin Filip, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, biblioteca este spațiul de întâlnire a oamenilor pentru a schimba idei și a împărtăși emoții; o întâlnire care, cum s-a văzut și acum, poate beneficia de tehnologie; o întâlnire de suflet și minte care s-ar dori de retrăit.
ANUNȚ
Secția de Științe Tehnice a Academiei Române organizează concursuri de ocupare a posturilor de director la următoarele institute : Institutul de Mecanica Solidelor București și Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate Timișoara. Informații se găsesc pe site-ul Academiei Române (www.academiaromana.ro ) și la telefonul 021 212 86 60 (între orele 8.00 – 12.00).
Colaborare cu Academia Română
